Tutorial despre ray tracing (partea C): Demonstrație MicroLens – Proiectarea formelor (gaussiene și sfere)Tutorial despre ray tracing (partea C): Demonstrație MicroLens – Proiectarea formelor (gaussiene și sfere)
În partea B, am folosit diafragma ca un filtru puternic, care limitează câmpul vizual și unghiul, și am observat cât de sensibilă poate fi capacitatea de detecție. În această ultimă parte, modificăm geometria propriu-zisă a elementelor microlentilelor. Scopul nu este să „optimizăm” o lentilă, ci să dezvoltăm o înțelegere intuitivă: forma suprafeței controlează distribuția unghiulară a razelor care ies, și acest lucru determină direct cantitatea de lumină pe care detectorul o poate capta printr-o diafragmă de dimensiuni finite.În partea B, am folosit diafragma ca un filtru puternic, care limitează câmpul vizual și unghiul, și am observat cât de sensibilă poate fi capacitatea de detecție. În această ultimă parte, modificăm geometria propriu-zisă a elementelor microlentilelor. Scopul nu este să „optimizăm” o lentilă, ci să dezvoltăm o înțelegere intuitivă: forma suprafeței controlează distribuția unghiulară a razelor care ies, și acest lucru determină direct cantitatea de lumină pe care detectorul o poate capta printr-o diafragmă de dimensiuni finite.
1. Modificarea formei lentilelor.1. Modificarea formei lentilelor.
Faceți clic dreapta pe obiectul microlentilă din scena 3D și selectați editorul de rețea (??). Aceasta va deschide fereastra editorului de rețea pentru microlentilă (??), unde puteți modifica geometria selectând o formă diferită din baza de date.Faceți clic dreapta pe obiectul microlentilă din scena 3D și selectați editorul de rețea (??). Aceasta va deschide fereastra editorului de rețea pentru microlentilă (??), unde puteți modifica geometria selectând o formă diferită din baza de date.
În editorul de rețele, modificați parametrul „Formă” din baza de date, schimbând forma implicită, „dom”, în „gauss”, apoi reluați simularea. Rezultatul ar trebui să fie similar cu ??. Observați cum se modifică fasciculul de raze: profilul gaussian tinde să redistribuie razele în mod diferit, iar în această configurație specifică, veți observa adesea că mai puțină lumină trece prin orificiul detectorului. Acesta este un efect geometric: detectorul poate accepta doar raze într-o fereastră limitată de poziție/unghi, astfel încât orice modificare care crește divergența (sau deplasează razele lateral) reduce capacitatea de acceptare.În editorul de rețele, modificați parametrul „Formă” din baza de date, schimbând forma implicită, „dom”, în „gauss”, apoi reluați simularea. Rezultatul ar trebui să fie similar cu ??. Observați cum se modifică fasciculul de raze: profilul gaussian tinde să redistribuie razele în mod diferit, iar în această configurație specifică, veți observa adesea că mai puțină lumină trece prin orificiul detectorului. Acesta este un efect geometric: detectorul poate accepta doar raze într-o fereastră limitată de poziție/unghi, astfel încât orice modificare care crește divergența (sau deplasează razele lateral) reduce capacitatea de acceptare.
În continuare, experimentați cu o geometrie mai extremă. În editorul de rețele, transformați obiectul microlentilă în sfere, selectând pictograma sferă și reconstruind/reluând simularea. Rezultatul poate fi văzut în ??. Comparativ cu o suprafață netedă a lentilei, elementele sferice se comportă mai mult ca elemente cu o curbură puternică, care introduc o gamă mai largă de unghiuri ale razelor, ceea ce poate crește semnificativ pierderile laterale și traiectoriile aberante.În continuare, experimentați cu o geometrie mai extremă. În editorul de rețele, transformați obiectul microlentilă în sfere, selectând pictograma sferă și reconstruind/reluând simularea. Rezultatul poate fi văzut în ??. Comparativ cu o suprafață netedă a lentilei, elementele sferice se comportă mai mult ca elemente cu o curbură puternică, care introduc o gamă mai largă de unghiuri ale razelor, ceea ce poate crește semnificativ pierderile laterale și traiectoriile aberante.
Sfat pentru explorare: Extracție optică cu control al formei.Sfat pentru explorare: Extracție optică cu control al formei.
- Experimentați cu diferite forme ale suprafeței (de exemplu, cupolă, curbă gaussiană, sfere) și observați modul în care acestea redirecționează lumina.Experimentați cu diferite forme ale suprafeței (de exemplu, cupolă, curbă gaussiană, sfere) și observați modul în care acestea redirecționează lumina.
- Modificați înălțimea formei pentru a schimba panta suprafeței locale și, prin urmare, distribuția unghiulară a razelor.Modificați înălțimea formei pentru a schimba panta suprafeței locale și, prin urmare, distribuția unghiulară a razelor.
- Suprafețele mai abrupte sau mai plane modifică traiectoria razelor care pot trece prin diafragmă și ajunge la detector.Suprafețele mai abrupte sau mai plane modifică traiectoria razelor care pot trece prin diafragmă și ajunge la detector.
- În consecință, semnalul detectat poate suferi modificări semnificative, chiar și atunci când puterea totală emisă rămâne neschimbată.În consecință, semnalul detectat poate suferi modificări semnificative, chiar și atunci când puterea totală emisă rămâne neschimbată.
Concluzie importantă: geometria elementelor de pe suprafață influențează în mod semnificativ extracția și captarea luminii; modificări minore ale formei sau înălțimii pot duce la diferențe considerabile în ceea ce privește cantitatea de lumină care ajunge la detector.Concluzie importantă: geometria elementelor de pe suprafață influențează în mod semnificativ extracția și captarea luminii; modificări minore ale formei sau înălțimii pot duce la diferențe considerabile în ceea ce privește cantitatea de lumină care ajunge la detector.
Ce putem învăța din studiul distribuției gaussiene și al sferelor?Ce putem învăța din studiul distribuției gaussiene și al sferelor?
Lecția principală este că „eficiența de extracție” nu se referă doar la cantitatea de lumină care iese dintr-o suprafață, ci și la direcția în care se îndreaptă aceasta. În aceste scene, detectorul nu este o emisferă infinită: este poziționat în spatele unei diafragme finite, astfel încât doar o parte din unghiurile razelor sunt utile. O suprafață care produce un fascicul concentrat, aliniat pe axă, poate părea „luminoasă” la nivelul detectorului, chiar dacă puterea totală emisă este similară, deoarece se potrivește cu capacitatea de captare a sistemului.Lecția principală este că „eficiența de extracție” nu se referă doar la cantitatea de lumină care iese dintr-o suprafață, ci și la direcția în care se îndreaptă aceasta. În aceste scene, detectorul nu este o emisferă infinită: este poziționat în spatele unei diafragme finite, astfel încât doar o parte din unghiurile razelor sunt utile. O suprafață care produce un fascicul concentrat, aliniat pe axă, poate părea „luminoasă” la nivelul detectorului, chiar dacă puterea totală emisă este similară, deoarece se potrivește cu capacitatea de captare a sistemului.
Forma gaussiană tinde să atenueze distribuția curburii suprafeței în comparație cu o simplă cupolă, ceea ce poate modifica unghiurile locale de refracție în cadrul elementului optic. În funcție de geometria dumneavoastră, acest lucru poate crește divergența, poate deplasa punctul de convergență sau poate modifica locul în care razele traversează planul diafragmei. Efectul net este adesea o scădere a puterii acceptate: există mai multe raze, dar mai puține dintre ele cad în mica fereastră a spațiului fazic pe care detectorul o poate colecta. Cu alte cuvinte, ați modificat potrivirea etendue-ului dintre sursă, microlentilă și detector.Forma gaussiană tinde să atenueze distribuția curburii suprafeței în comparație cu o simplă cupolă, ceea ce poate modifica unghiurile locale de refracție în cadrul elementului optic. În funcție de geometria dumneavoastră, acest lucru poate crește divergența, poate deplasa punctul de convergență sau poate modifica locul în care razele traversează planul diafragmei. Efectul net este adesea o scădere a puterii acceptate: există mai multe raze, dar mai puține dintre ele cad în mica fereastră a spațiului fazic pe care detectorul o poate colecta. Cu alte cuvinte, ați modificat potrivirea etendue-ului dintre sursă, microlentilă și detector.
În cazul sferelor (bilelor), designul este în mod intenționat „non-optic” în sensul clasic: introduce o curbură puternică și oferă multiple oportunități pentru ca razele să fie emise la unghiuri mari. Acest lucru tinde să creeze mai multe traiectorii de lumină difuză și pierderi laterale, ceea ce reprezintă exact tipul de comportament pe care proiectanții optici încearcă să-l evite prin utilizarea suprafețelor netede, a poziționării atente a diafragmelor și a deflectoarelor. Este un test util: dacă semnalul detectorului se diminuează atunci când introduceți elemente sferice, acest lucru vă indică faptul că sistemul are o capacitate limitată de acceptare și este foarte sensibil la împrăștierea angulară.În cazul sferelor (bilelor), designul este în mod intenționat „non-optic” în sensul clasic: introduce o curbură puternică și oferă multiple oportunități pentru ca razele să fie emise la unghiuri mari. Acest lucru tinde să creeze mai multe traiectorii de lumină difuză și pierderi laterale, ceea ce reprezintă exact tipul de comportament pe care proiectanții optici încearcă să-l evite prin utilizarea suprafețelor netede, a poziționării atente a diafragmelor și a deflectoarelor. Este un test util: dacă semnalul detectorului se diminuează atunci când introduceți elemente sferice, acest lucru vă indică faptul că sistemul are o capacitate limitată de acceptare și este foarte sensibil la împrăștierea angulară.
În esență, acesta este și motivul pentru care matricile de microlentile din sistemele de imagistică sunt proiectate pentru o anumită configurație a senzorilor și a diafragmei: nu proiectați „o lentilă”, ci un transformator angular care mapează o distribuție a sursei în zona de acceptare a opticii din aval. Scopul acestei demonstrații este de a vă permite să explorați vizual această mapare înainte de a vă angaja în orice set de parametri sau flux de lucru de optimizare.În esență, acesta este și motivul pentru care matricile de microlentile din sistemele de imagistică sunt proiectate pentru o anumită configurație a senzorilor și a diafragmei: nu proiectați „o lentilă”, ci un transformator angular care mapează o distribuție a sursei în zona de acceptare a opticii din aval. Scopul acestei demonstrații este de a vă permite să explorați vizual această mapare înainte de a vă angaja în orice set de parametri sau flux de lucru de optimizare.
✅ Ai terminat: ai închis acum diafragma, ai scanat poziția sursei și unghiul de emisie și ai modificat forma suprafeței pentru a vedea cum se modifică acceptanța și lumina parazită.✅ Ai terminat: ai închis acum diafragma, ai scanat poziția sursei și unghiul de emisie și ai modificat forma suprafeței pentru a vedea cum se modifică acceptanța și lumina parazită.
👉 Next steps:
Pentru o prezentare generală a sistemelor optice și a simulărilor de urmărire a razelor, consultați Prezentare generală a sistemelor optice și a urmăririi razelor.Pentru o prezentare generală a sistemelor optice și a simulărilor de urmărire a razelor, consultați Prezentare generală a sistemelor optice și a urmăririi razelor.