Simularea unei celule solare tandem perovskit/siliciu, cu recombinare la interfața dintre cele două materiale.Simularea unei celule solare tandem perovskit/siliciu, cu recombinare la interfața dintre cele două materiale.
1. Introducere: de ce să combinăm perovskitul cu siliciul?1. Introducere: de ce să combinăm perovskitul cu siliciul?
O celulă solară tandem perovskit/siliciu combină un absorbant de perovskit cu o bandă interzisă largă cu un absorbant de siliciu cristalin cu o bandă interzisă mai mică. Perovskitul absoarbe fotonii cu energie mai mare, în timp ce lumina care trece prin celula superioară poate fi absorbită de siliciu. Astfel, spectrul solar poate fi utilizat mai eficient decât în cazul fiecărei subcelule luate separat.O celulă solară tandem perovskit/siliciu combină un absorbant de perovskit cu o bandă interzisă largă cu un absorbant de siliciu cristalin cu o bandă interzisă mai mică. Perovskitul absoarbe fotonii cu energie mai mare, în timp ce lumina care trece prin celula superioară poate fi absorbită de siliciu. Astfel, spectrul solar poate fi utilizat mai eficient decât în cazul fiecărei subcelule luate separat.
Acest exemplu reprezintă o structură monolitică, tandem cu două terminale (2T). Cele două subcelule transportă un curent comun la terminal, în timp ce fotovoltaiele lor contribuie la tensiunea totală. În loc să se definească în mod explicit un semiconductor subțire de interconectare, simularea utilizează o zonă de recombinare la interfață, cu grosime zero, între regiunile de perovskit și siliciu.Acest exemplu reprezintă o structură monolitică, tandem cu două terminale (2T). Cele două subcelule transportă un curent comun la terminal, în timp ce fotovoltaiele lor contribuie la tensiunea totală. În loc să se definească în mod explicit un semiconductor subțire de interconectare, simularea utilizează o zonă de recombinare la interfață, cu grosime zero, între regiunile de perovskit și siliciu.
Structura reprezintă un model didactic simplificat, și nu un dispozitiv perovskit/siliciu industrial complet calibrat. Parametrii săi eficienți de contact, de recombinare și de bandă sunt aleși pentru a demonstra modul în care interconexiunea electrică și generarea optică funcționează împreună.Structura reprezintă un model didactic simplificat, și nu un dispozitiv perovskit/siliciu industrial complet calibrat. Parametrii săi eficienți de contact, de recombinare și de bandă sunt aleși pentru a demonstra modul în care interconexiunea electrică și generarea optică funcționează împreună.
💡 Sfat: Modelarea celulelor solare tandem. Celulele solare tandem sunt mai dificil de simulat decât dispozitivele convenționale cu o singură joncțiune, deoarece subcelulele superioare și inferioare trebuie să fie conectate electric printr-o joncțiune de recombinare. Scopul este de a permite electronilor dintr-o subcelulă să se recombine cu golurile din cealaltă, conectând cele două celule în serie, astfel încât tensiunile lor să se adune. Există două modalități principale de a realiza acest lucru în OghmaNano:💡 Sfat: Modelarea celulelor solare tandem. Celulele solare tandem sunt mai dificil de simulat decât dispozitivele convenționale cu o singură joncțiune, deoarece subcelulele superioare și inferioare trebuie să fie conectate electric printr-o joncțiune de recombinare. Scopul este de a permite electronilor dintr-o subcelulă să se recombine cu golurile din cealaltă, conectând cele două celule în serie, astfel încât tensiunile lor să se adune. Există două modalități principale de a realiza acest lucru în OghmaNano:
1. Stratul de recombinare în masă: Introduceți un strat fizic de grosime finită între cele două subcelule, cu un coeficient ridicat de recombinare bimoleculară. Acest lucru permite modelarea explicită a zonei de recombinare, dar ratele foarte mari de recombinare pot introduce termeni mari în matricea Jacobiană a metodei Newton, ceea ce uneori poate duce la instabilitate numerică. Această abordare este demonstrată în tutorial despre celulele solare tandem perovskit/siliciu, care utilizează un strat de recombinare în volum.. 1. Stratul de recombinare în masă: Introduceți un strat fizic de grosime finită între cele două subcelule, cu un coeficient ridicat de recombinare bimoleculară. Acest lucru permite modelarea explicită a zonei de recombinare, dar ratele foarte mari de recombinare pot introduce termeni mari în matricea Jacobiană a metodei Newton, ceea ce uneori poate duce la instabilitate numerică. Această abordare este demonstrată în tutorial despre celulele solare tandem perovskit/siliciu, care utilizează un strat de recombinare în volum..
2. Recombinare la interfața transversală: În loc să adăugați un strat separat, introduceți o interfață de recombinare cu grosime zero între cele două subcelule. Transportul convențional prin difuzie și deplasare la nivelul interfeței este dezactivat, astfel încât electronii și golurile nu pot trece direct între subcelule. În schimb, celulele sunt conectate electric prin recombinarea transversală a electronilor și a golurilor la nivelul interfeței. Aceasta elimină necesitatea unui strat artificial de recombinare, deși o cuplare puternică la nivelul interfeței poate introduce în continuare dificultăți în ceea ce privește convergența numerică. Această abordare este demonstrată în tutorial despre celula tandem perovskit/siliciu, folosind recombinarea la interfață și în tutorial despre celula solară tandem organică.2. Recombinare la interfața transversală: În loc să adăugați un strat separat, introduceți o interfață de recombinare cu grosime zero între cele două subcelule. Transportul convențional prin difuzie și deplasare la nivelul interfeței este dezactivat, astfel încât electronii și golurile nu pot trece direct între subcelule. În schimb, celulele sunt conectate electric prin recombinarea transversală a electronilor și a golurilor la nivelul interfeței. Aceasta elimină necesitatea unui strat artificial de recombinare, deși o cuplare puternică la nivelul interfeței poate introduce în continuare dificultăți în ceea ce privește convergența numerică. Această abordare este demonstrată în tutorial despre celula tandem perovskit/siliciu, folosind recombinarea la interfață și în tutorial despre celula solară tandem organică.
Ambele abordări urmăresc să reproducă comportamentul electric al unei celule solare tandem conectate în serie. Cu toate acestea, simulările tandem sunt, în general, mai complexe din punct de vedere numeric decât simulările cu o singură joncțiune, deoarece populațiile de purtători, ratele de recombinare și potențialele electrostatice din cele două subcelule sunt puternic interconectate. Prin urmare, este important să se monitorizeze convergența și să se verifice dacă curentul total este același la ambele contacte electrice.Ambele abordări urmăresc să reproducă comportamentul electric al unei celule solare tandem conectate în serie. Cu toate acestea, simulările tandem sunt, în general, mai complexe din punct de vedere numeric decât simulările cu o singură joncțiune, deoarece populațiile de purtători, ratele de recombinare și potențialele electrostatice din cele două subcelule sunt puternic interconectate. Prin urmare, este important să se monitorizeze convergența și să se verifice dacă curentul total este același la ambele contacte electrice.
2. Analizarea unui exemplu de celulă solară tandem, care combină perovskitul și siliciul.2. Analizarea unui exemplu de celulă solară tandem, care combină perovskitul și siliciul.
Lansați OghmaNano și selectați opțiunea „Simulare nouă” (??). În exemplele cu perovskit, alegeți celula tandem din perovskit și siliciu (stratul de recombinare la interfață), prezentată în ??. Nu o confundați cu exemplul separat al stratului de recombinare în volum, care utilizează un strat intermediar cu proprietăți electrice distincte.Lansați OghmaNano și selectați opțiunea „Simulare nouă” (??). În exemplele cu perovskit, alegeți celula tandem din perovskit și siliciu (stratul de recombinare la interfață), prezentată în ??. Nu o confundați cu exemplul separat al stratului de recombinare în volum, care utilizează un strat intermediar cu proprietăți electrice distincte.
Salvați o copie înainte de a modifica parametrii. Panglica „Electrică” oferă acces la editorii pentru straturi, contacte și interfețe. Modurile de simulare disponibile pot fi selectate din panglica „Tipul simulării” (??).Salvați o copie înainte de a modifica parametrii. Panglica „Electrică” oferă acces la editorii pentru straturi, contacte și interfețe. Modurile de simulare disponibile pot fi selectate din panglica „Tipul simulării” (??).
💡 Sfat: Pentru rezultate optime, salvați simularea pe un disc local, cum ar fi C:\. Folder-ele de rețea, USB și cele sincronizate cu cloud-ul pot fi mai lente, din cauza accesărilor și scrierilor frecvente de fișiere.💡 Sfat: Pentru rezultate optime, salvați simularea pe un disc local, cum ar fi C:\. Folder-ele de rețea, USB și cele sincronizate cu cloud-ul pot fi mai lente, din cauza accesărilor și scrierilor frecvente de fișiere.
3. Structura dispozitivului și efectuarea simulării în tandem.3. Structura dispozitivului și efectuarea simulării în tandem.
Structura tridimensională a dispozitivului perovskit/siliciu este prezentată în ??. Exemplul conține cinci straturi, inclusiv un strat superior de perovskit de 500 nm, care funcționează ca absorbant, și un strat inferior de siliciu de 10 µm, care funcționează, de asemenea, ca absorbant. Cele două regiuni active semiconductoare sunt conectate printr-o zonă de recombinare la interfață.Structura tridimensională a dispozitivului perovskit/siliciu este prezentată în ??. Exemplul conține cinci straturi, inclusiv un strat superior de perovskit de 500 nm, care funcționează ca absorbant, și un strat inferior de siliciu de 10 µm, care funcționează, de asemenea, ca absorbant. Cele două regiuni active semiconductoare sunt conectate printr-o zonă de recombinare la interfață.
Faceți clic pe „Straturi” în bara de instrumente „Electric” pentru a deschide editorul de straturi, așa cum este prezentat în ??. Straturile marcate ca „Active” sunt incluse în soluția de drift-difuzie. Straturile marcate ca „Altele” rămân în stiva optică, dar nu sunt rezolvate separat ca regiuni semiconductoare electrice. Straturile de contact oferă condiții de frontieră electrice și pot fi, de asemenea, reprezentate în stiva optică. Contactele trebuie să se afle pe părțile corespunzătoare ale stivei active.Faceți clic pe „Straturi” în bara de instrumente „Electric” pentru a deschide editorul de straturi, așa cum este prezentat în ??. Straturile marcate ca „Active” sunt incluse în soluția de drift-difuzie. Straturile marcate ca „Altele” rămân în stiva optică, dar nu sunt rezolvate separat ca regiuni semiconductoare electrice. Straturile de contact oferă condiții de frontieră electrice și pot fi, de asemenea, reprezentate în stiva optică. Contactele trebuie să se afle pe părțile corespunzătoare ale stivei active.
| Strat (de la față spre spate)Strat (de la față spre spate) | GrosimeGrosime | Rol în domeniul electricității / Funcție în domeniul electricitățiiRol în domeniul electricității / Funcție în domeniul electricității |
|---|---|---|
| Contactul frontal (stratul optic)Contactul frontal (stratul optic) | 110 nm110 nm | Altele: inclus optic, nu este o regiune semiconductor definită.Altele: inclus optic, nu este o regiune semiconductor definită. |
| Contact frontalContact frontal | 40 nm40 nm | Contact: definește condiția limită electrică la suprafața de contact.Contact: definește condiția limită electrică la suprafața de contact. |
| PerovskitPerovskit | 500 nm500 nm | Activ: absorbant superior cu spațiu larg.Activ: absorbant superior cu spațiu larg. |
| SiliciuSiliciu | 10 micrometri10 micrometri | Activ: amortizor inferior cu spațiu redus.Activ: amortizor inferior cu spațiu redus. |
| Contact din spate.Contact din spate. | 500 nm500 nm | Contact: definește condiția de frontieră electrică din partea din spate.Contact: definește condiția de frontieră electrică din partea din spate. |
Executați simularea folosind butonul albastru „Execută simularea” sau tasta F9. Terminalul afișează progresul algoritmului Newton (??). Acest exemplu specific utilizează un profil de generare a matricei de transfer pentru calculul electric J-V și aplică tensiuni variabile de la -0,1 la 2,4 V.Executați simularea folosind butonul albastru „Execută simularea” sau tasta F9. Terminalul afișează progresul algoritmului Newton (??). Acest exemplu specific utilizează un profil de generare a matricei de transfer pentru calculul electric J-V și aplică tensiuni variabile de la -0,1 la 2,4 V.
💡 Sfat: Deși rezultatele afișate în terminal pot părea complicate, de fapt sunt destul de ușor de interpretat. Termenii „Stânga” și „Dreapta” se referă la contactele electrice din stânga și din dreapta. Valorile tensiunii indică tensiunea aplicată fiecărui contact, în timp ce valorile curentului indică curentul care circulă prin fiecare contact. Valoarea din parantezele de eroare indică cât de bine a converg spre o soluție simularea. Un exponent al erorii cuprins între aproximativ -6 și -11 indică o convergență bună, în timp ce valorile cuprinse între -2 și 1 sugerează o convergență slabă. În cele din urmă, timpul exprimat în milisecunde (ms) indică cât a durat efectuarea unei iterații Newton specifice.💡 Sfat: Deși rezultatele afișate în terminal pot părea complicate, de fapt sunt destul de ușor de interpretat. Termenii „Stânga” și „Dreapta” se referă la contactele electrice din stânga și din dreapta. Valorile tensiunii indică tensiunea aplicată fiecărui contact, în timp ce valorile curentului indică curentul care circulă prin fiecare contact. Valoarea din parantezele de eroare indică cât de bine a converg spre o soluție simularea. Un exponent al erorii cuprins între aproximativ -6 și -11 indică o convergență bună, în timp ce valorile cuprinse între -2 și 1 sugerează o convergență slabă. În cele din urmă, timpul exprimat în milisecunde (ms) indică cât a durat efectuarea unei iterații Newton specifice.
După finalizarea calculelor, deschideți fila „Rezultate”, prezentată în ??. Aceasta conține fișierele generate de simulare, inclusiv caracteristica J-V calculată, distribuțiile interne ale purtătorilor de sarcină și informațiile despre simulare.După finalizarea calculelor, deschideți fila „Rezultate”, prezentată în ??. Aceasta conține fișierele generate de simulare, inclusiv caracteristica J-V calculată, distribuțiile interne ale purtătorilor de sarcină și informațiile despre simulare.
Faceți dublu clic pe jv.csv pentru a deschide graficul caracteristicii curent-tensiune calculate (??). Cele două subcelule sunt conectate electric în serie, astfel încât transportă același curent, în timp ce fototensiunile lor contribuie la tensiunea totală la borne.Faceți dublu clic pe jv.csv pentru a deschide graficul caracteristicii curent-tensiune calculate (??). Cele două subcelule sunt conectate electric în serie, astfel încât transportă același curent, în timp ce fototensiunile lor contribuie la tensiunea totală la borne.
Faceți dublu clic pe sim_info.dat pentru a deschide informațiile despre simulare (??). Acest fișier conține informații despre performanța dispozitivului calculată și despre setările de simulare. În exemplul prezentat, valoarea raportată pentru VOC este de aproximativ 1,71 V, valoarea pentru JSC este de aproximativ −72,4 A m−2 (−7,24 mA cm−2), factorul de umplere este de aproximativ 0,402, iar eficiența conversiei de putere este de aproximativ 4,97%. Acestea sunt rezultate demonstrative, nu valori de performanță validate experimental.Faceți dublu clic pe sim_info.dat pentru a deschide informațiile despre simulare (??). Acest fișier conține informații despre performanța dispozitivului calculată și despre setările de simulare. În exemplul prezentat, valoarea raportată pentru VOC este de aproximativ 1,71 V, valoarea pentru JSC este de aproximativ −72,4 A m−2 (−7,24 mA cm−2), factorul de umplere este de aproximativ 0,402, iar eficiența conversiei de putere este de aproximativ 4,97%. Acestea sunt rezultate demonstrative, nu valori de performanță validate experimental.
jv.csv.Caracteristica J-V calculată, obținută prin dublu-clic pe jv.csv.
sim_info.dat.Informații despre simulare și parametri de performanță, obținute din sim_info.dat.4. Parametrii electrici și recombinarea în volum.4. Parametrii electrici și recombinarea în volum.
Faceți clic pe „Parametrii electrici” în fereastra principală OghmaNano pentru a analiza mobilitatea purtătorilor de sarcină, densitățile efective ale stărilor, lățimea benzii interzise și afinitatea electronică. Cele două file pentru regiunile de perovskit și siliciu sunt prezentate în ?? și ??.Faceți clic pe „Parametrii electrici” în fereastra principală OghmaNano pentru a analiza mobilitatea purtătorilor de sarcină, densitățile efective ale stărilor, lățimea benzii interzise și afinitatea electronică. Cele două file pentru regiunile de perovskit și siliciu sunt prezentate în ?? și ??.
Modelul simplificat utilizează următorii parametri. Regiunea de siliciu este reprezentată prin parametri eficienți de transport în volum; simularea nu urmărește întreaga secvență de procesare a plăcuței, interfețele texturate sau fiecare strat de contact selectiv.Modelul simplificat utilizează următorii parametri. Regiunea de siliciu este reprezentată prin parametri eficienți de transport în volum; simularea nu urmărește întreaga secvență de procesare a plăcuței, interfețele texturate sau fiecare strat de contact selectiv.
| ParametruParametru | PerovskitPerovskit | SiliciuSiliciu |
|---|---|---|
| GrosimeGrosime | 500 nm500 nm | 10 micrometri10 micrometri |
| Lățimea benzii interzise, EgLățimea benzii interzise, Eg | 1,63 eV1,63 eV | 1,12 eV1,12 eV |
| Afinitatea electronică, χAfinitatea electronică, χ | 4,12 eV4,12 eV | 4,05 eV4,05 eV |
| Mobilitatea electronilor, μnMobilitatea electronilor, μn | 3,5 × 10⁻³ m⁻² V⁻¹ s⁻¹3,5 × 10⁻³ m⁻² V⁻¹ s⁻¹ | 0,135 m² V⁻¹ s⁻¹0,135 m² V⁻¹ s⁻¹ |
| Mobilitatea găurilor, μpMobilitatea găurilor, μp | 3,5 × 10⁻³ m⁻² V⁻¹ s⁻¹3,5 × 10⁻³ m⁻² V⁻¹ s⁻¹ | 0,045 m² V⁻¹ s⁻¹0,045 m² V⁻¹ s⁻¹ |
| Densitatea efectivă a stărilor electronice, NcDensitatea efectivă a stărilor electronice, Nc | 1 × 10 la puterea 26 metri cubi1 × 10 la puterea 26 metri cubi | 2,8 × 1025 m−32,8 × 1025 m−3 |
| Densitatea efectivă a stărilor în golurile din material, NvDensitatea efectivă a stărilor în golurile din material, Nv | 1 × 10 la puterea 25 metri cubi la minus 31 × 10 la puterea 25 metri cubi la minus 3 | 1,7 × 1025 m−31,7 × 1025 m−3 |
| Coeficientul de recombinare de la un nivel liber la altul.Coeficientul de recombinare de la un nivel liber la altul. | 1 × 10⁻¹⁷ m³/s1 × 10⁻¹⁷ m³/s | 1 × 10⁻¹⁷ m³/s1 × 10⁻¹⁷ m³/s |
În ambele regiuni active, în acest exemplu, se utilizează recombinarea în volum de tip „liber-la-liber” (bimoleculară). Coeficientul asociat este setat la 10−17 m³ s−1 pentru fiecare material. Opțiunea SRH cu un singur nivel nu este activată în configurația furnizată, iar modelul electric nu conține o rețea de capcane SRH cu mai multe benzi.În ambele regiuni active, în acest exemplu, se utilizează recombinarea în volum de tip „liber-la-liber” (bimoleculară). Coeficientul asociat este setat la 10−17 m³ s−1 pentru fiecare material. Opțiunea SRH cu un singur nivel nu este activată în configurația furnizată, iar modelul electric nu conține o rețea de capcane SRH cu mai multe benzi.
\[ R_{\mathrm{bulk}}=B\left(np-n^{eq}p^{eq}\right). \]Termenul „bulk” descrie recombinarea care are loc în interiorul fiecărui semiconductor. Acesta este diferit de recombinarea care are loc la interfață și care conectează electric cele două subcelule. Într-un model de dispozitiv mai detaliat sau calibrat, mecanismele de pierdere în volum, dopajul, coeficienții de recombinare și proprietățile interfeței ar trebui selectate pe baza datelor experimentale.Termenul „bulk” descrie recombinarea care are loc în interiorul fiecărui semiconductor. Acesta este diferit de recombinarea care are loc la interfață și care conectează electric cele două subcelule. Într-un model de dispozitiv mai detaliat sau calibrat, mecanismele de pierdere în volum, dopajul, coeficienții de recombinare și proprietățile interfeței ar trebui selectate pe baza datelor experimentale.
5. Joncțiunea de recombinare cu grosime zero.5. Joncțiunea de recombinare cu grosime zero.
Într-o celulă solară tandem reală, cele două joncțiuni fotovoltaice sunt conectate printr-un strat de interconectare sau de recombinare. Această zonă permite electronilor care vin dintr-o subcelulă să se recombine cu golurile care vin din cealaltă, asigurând o conexiune electrică între cele două joncțiuni. În practică, interconectarea poate consta din mai multe straturi subțiri, selective pentru transportul electronilor și al golurilor, împreună cu un material activ pentru recombinare, cum ar fi un metal subțire sau un oxid conductor.Într-o celulă solară tandem reală, cele două joncțiuni fotovoltaice sunt conectate printr-un strat de interconectare sau de recombinare. Această zonă permite electronilor care vin dintr-o subcelulă să se recombine cu golurile care vin din cealaltă, asigurând o conexiune electrică între cele două joncțiuni. În practică, interconectarea poate consta din mai multe straturi subțiri, selective pentru transportul electronilor și al golurilor, împreună cu un material activ pentru recombinare, cum ar fi un metal subțire sau un oxid conductor.
O modalitate de a modela această regiune este de a introduce un strat semiconductor subțire, cu un coeficient de recombinare bimoleculară foarte ridicat. Deși acest lucru poate reproduce comportamentul de recombinare dorit, combinarea unor straturi extrem de subțiri cu rate de recombinare foarte mari poate face ca ecuațiile numerice să devină rigide și dificil de rezolvat. O abordare mai eficientă, în special atunci când structura internă a interconexiunii nu este relevantă, este de a o înlocui cu o interfață de recombinare infinit de subțire. Aceasta este abordarea utilizată în simularea tandem prezentă.O modalitate de a modela această regiune este de a introduce un strat semiconductor subțire, cu un coeficient de recombinare bimoleculară foarte ridicat. Deși acest lucru poate reproduce comportamentul de recombinare dorit, combinarea unor straturi extrem de subțiri cu rate de recombinare foarte mari poate face ca ecuațiile numerice să devină rigide și dificil de rezolvat. O abordare mai eficientă, în special atunci când structura internă a interconexiunii nu este relevantă, este de a o înlocui cu o interfață de recombinare infinit de subțire. Aceasta este abordarea utilizată în simularea tandem prezentă.
Interfața este configurată folosind Editor de interfață., așa cum se vede în ??Pentru informații suplimentare despre ecuațiile fundamentale care stau la baza transportului, consultați documentul. teoria interfețelor semiconductoarelorSelectați. Perovskit/Siliciu interfață pentru a analiza parametrii de recombinare și de transport. Interfața este configurată folosind Editor de interfață., așa cum se vede în ??Pentru informații suplimentare despre ecuațiile fundamentale care stau la baza transportului, consultați documentul. teoria interfețelor semiconductoarelorSelectați. Perovskit/Siliciu interfață pentru a analiza parametrii de recombinare și de transport.
În acest model, mobilitățile electronilor și ale golurilor la interfață sunt ambele setate la zero. Acest lucru dezactivează transportul convențional al electronilor și al golurilor prin mecanismul de difuzie-drift la nivelul graniței, eliminând efectiv termenii obișnuiți de transport care leagă punctele de rețea adiacente. În schimb, cele două subcelule sunt cuplate electric printr-un mecanism de recombinare trans-interfațială, care permite unui electron de o parte a interfeței să se recombine direct cu un gol de cealaltă parte.În acest model, mobilitățile electronilor și ale golurilor la interfață sunt ambele setate la zero. Acest lucru dezactivează transportul convențional al electronilor și al golurilor prin mecanismul de difuzie-drift la nivelul graniței, eliminând efectiv termenii obișnuiți de transport care leagă punctele de rețea adiacente. În schimb, cele două subcelule sunt cuplate electric printr-un mecanism de recombinare trans-interfațială, care permite unui electron de o parte a interfeței să se recombine direct cu un gol de cealaltă parte.
Mecanismul de recombinare elimină un electron dintr-o parte a interfeței și o gaură din cealaltă parte. Cele două posibile combinații de purtători de sarcină sunt descrise de:Mecanismul de recombinare elimină un electron dintr-o parte a interfeței și o gaură din cealaltă parte. Cele două posibile combinații de purtători de sarcină sunt descrise de:
\[ R_{l2r}=K_{l2r}\left(n_Lp_R-n_L^{eq}p_R^{eq}\right), \] \[ R_{r2l}=K_{r2l}\left(n_Rp_L-n_R^{eq}p_L^{eq}\right). \]Aici, \(L\) și \(R\) reprezintă punctele rețelei situate imediat la stânga și la dreapta interfeței, în timp ce indicele superior \(eq\) indică concentrațiile de purtători de sarcină în echilibru. Coeficienții \(K_{l2r}\) și \(K_{r2l}\) au unități de măsură m4 s−1, indicând ratele de recombinare per unitate de arie, exprimate în m−2 s−1. Densitatea de curent de recombinare corespunzătoare este \(J_{\mathrm{rec}}=qR\). Scăzând produsul purtătorilor de sarcină în echilibru, se asigură că rata netă de recombinare este zero în echilibrul termic.Aici, \(L\) și \(R\) reprezintă punctele rețelei situate imediat la stânga și la dreapta interfeței, în timp ce indicele superior \(eq\) indică concentrațiile de purtători de sarcină în echilibru. Coeficienții \(K_{l2r}\) și \(K_{r2l}\) au unități de măsură m4 s−1, indicând ratele de recombinare per unitate de arie, exprimate în m−2 s−1. Densitatea de curent de recombinare corespunzătoare este \(J_{\mathrm{rec}}=qR\). Scăzând produsul purtătorilor de sarcină în echilibru, se asigură că rata netă de recombinare este zero în echilibrul termic.
În acest exemplu, canalul dominant cuplează electronii din siliciu (în dreapta) cu golurile din perovskit (în stânga). În configurația prezentată, coeficienții sunt \(K_{r2l}=10^{-2}\,\mathrm{m^4\,s^{-1}}\) și \(K_{l2r}=10^{-25}\,\mathrm{m^4\,s^{-1}}\). Diferența semnificativă dintre aceste valori face ca recombinarea să fie puternic direcțională, așa cum este necesar pentru aranjamentul celor două joncțiuni fotovoltaice.În acest exemplu, canalul dominant cuplează electronii din siliciu (în dreapta) cu golurile din perovskit (în stânga). În configurația prezentată, coeficienții sunt \(K_{r2l}=10^{-2}\,\mathrm{m^4\,s^{-1}}\) și \(K_{l2r}=10^{-25}\,\mathrm{m^4\,s^{-1}}\). Diferența semnificativă dintre aceste valori face ca recombinarea să fie puternic direcțională, așa cum este necesar pentru aranjamentul celor două joncțiuni fotovoltaice.
Scopul interfeței de recombinare este de a asigura o conexiune electrică între subcelule, permițând în același timp ca tensiunile fotovoltaice individuale să se adune. O interconectare eficientă apropie nivelurile quasi-Fermi relevante pentru electroni și găuri în centrul dispozitivului, minimizând pierderea de tensiune la nivelul joncțiunii de recombinare.Scopul interfeței de recombinare este de a asigura o conexiune electrică între subcelule, permițând în același timp ca tensiunile fotovoltaice individuale să se adune. O interconectare eficientă apropie nivelurile quasi-Fermi relevante pentru electroni și găuri în centrul dispozitivului, minimizând pierderea de tensiune la nivelul joncțiunii de recombinare.
Conform statisticilor Boltzmann, populația de electroni din partea dreaptă și populația de găuri din partea stângă sunt legate de distanța dintre nivelurile lor quasi-Fermi prinConform statisticilor Boltzmann, populația de electroni din partea dreaptă și populația de găuri din partea stângă sunt legate de distanța dintre nivelurile lor quasi-Fermi prin
\[ n_Rp_L=n_R^{eq}p_L^{eq} \exp\left(\frac{E_{Fn,R}-E_{Fp,L}}{k_BT}\right). \]Prin urmare, curentul de recombinare poate fi exprimat astfel:Prin urmare, curentul de recombinare poate fi exprimat astfel:
\[ J_{\mathrm{rec}}= qK_{r2l}n_R^{eq}p_L^{eq} \left[ \exp\left(\frac{E_{Fn,R}-E_{Fp,L}}{k_BT}\right)-1 \right]. \]Pe măsură ce coeficientul de recombinare crește, este necesară o distanță mai mică între \(E_{Fn,R}\) și \(E_{Fp,L}\) pentru a menține același curent. În cazul unei recombinări puternice, aceste două niveluri quasi-Fermi se apropie, creând un contact eficient de recombinare între subcelule. Acest lucru permite ca fotovoltajul generat de fiecare absorbant să contribuie la tensiunea totală a celulei tandem, reducând în același timp pierderile de tensiune asociate cu interconectarea.Pe măsură ce coeficientul de recombinare crește, este necesară o distanță mai mică între \(E_{Fn,R}\) și \(E_{Fp,L}\) pentru a menține același curent. În cazul unei recombinări puternice, aceste două niveluri quasi-Fermi se apropie, creând un contact eficient de recombinare între subcelule. Acest lucru permite ca fotovoltajul generat de fiecare absorbant să contribuie la tensiunea totală a celulei tandem, reducând în același timp pierderile de tensiune asociate cu interconectarea.
Pentru două subcelule conectate electric în serie, densitatea curentului este aceeași pentru ambele subcelule; nu este suma curenților fotovoltaici individuali ai acestora. O curbă J-V fotovoltaică este, în general, caracterizată prin densitatea curentului de scurtcircuit, tensiunea în circuit deschis și punctul de putere maximă, cu condiția ca intervalul de polarizare simulat să includă aceste puncte de funcționare.Pentru două subcelule conectate electric în serie, densitatea curentului este aceeași pentru ambele subcelule; nu este suma curenților fotovoltaici individuali ai acestora. O curbă J-V fotovoltaică este, în general, caracterizată prin densitatea curentului de scurtcircuit, tensiunea în circuit deschis și punctul de putere maximă, cu condiția ca intervalul de polarizare simulat să includă aceste puncte de funcționare.
\[FF=\frac{|J_{mpp}V_{mpp}|}{|J_{SC}|V_{OC}},\qquad \eta=\frac{|J_{mpp}V_{mpp}|}{P_{in}}.\]Interpretați forma și aspectul graficului J-V afișat, utilizând convențiile actuale ale simulării. Exemplul prezentat ilustrează răspunsul electric cuplat; acesta nu trebuie considerat o afirmație privind eficiența, obținută prin calibrare experimentală. Verificați fișierul CSV de bază înainte de a raporta date numerice privind performanța.Interpretați forma și aspectul graficului J-V afișat, utilizând convențiile actuale ale simulării. Exemplul prezentat ilustrează răspunsul electric cuplat; acesta nu trebuie considerat o afirmație privind eficiența, obținută prin calibrare experimentală. Verificați fișierul CSV de bază înainte de a raporta date numerice privind performanța.
💡 Sfat: În acest exemplu, mobilitatea electronilor și a golurilor la interfață este setată la zero. Acest lucru dezactivează transportul convențional prin deriva și difuzie la nivelul interfeței, înlocuindu-l cu un mecanism de recombinare trans-interfațială care realizează o cuplare electrică între cele două subcelule. Ambele mecanisme pot fi, de asemenea, utilizate împreună, atribuindu-se valori nenule mobilității la interfață, deși acest lucru poate îmbunătăți sau diminua stabilitatea numerică, în funcție de configurația dispozitivului.💡 Sfat: În acest exemplu, mobilitatea electronilor și a golurilor la interfață este setată la zero. Acest lucru dezactivează transportul convențional prin deriva și difuzie la nivelul interfeței, înlocuindu-l cu un mecanism de recombinare trans-interfațială care realizează o cuplare electrică între cele două subcelule. Ambele mecanisme pot fi, de asemenea, utilizate împreună, atribuindu-se valori nenule mobilității la interfață, deși acest lucru poate îmbunătăți sau diminua stabilitatea numerică, în funcție de configurația dispozitivului.
Coeficientul de recombinare dintre electronii din subcelula din dreapta și golurile din subcelula din stânga controlează cuplajul electric primar dintre cele două subcelule, permițând electronilor din subcelula din dreapta să se recombine cu golurile din subcelula din stânga. Creșterea acestui coeficient întărește, în general, cuplajul. Cu toate acestea, rata de recombinare depinde de produsul concentrațiilor de electroni și goluri, înmulțit cu coeficientul de recombinare. Prin urmare, valori foarte mari, cum ar fi 1e-2 utilizată în exemplul furnizat, pot introduce termeni foarte mari în matricea Jacobiană a lui Newton și pot provoca instabilitate numerică.Coeficientul de recombinare dintre electronii din subcelula din dreapta și golurile din subcelula din stânga controlează cuplajul electric primar dintre cele două subcelule, permițând electronilor din subcelula din dreapta să se recombine cu golurile din subcelula din stânga. Creșterea acestui coeficient întărește, în general, cuplajul. Cu toate acestea, rata de recombinare depinde de produsul concentrațiilor de electroni și goluri, înmulțit cu coeficientul de recombinare. Prin urmare, valori foarte mari, cum ar fi 1e-2 utilizată în exemplul furnizat, pot introduce termeni foarte mari în matricea Jacobiană a lui Newton și pot provoca instabilitate numerică.
Atunci când ajustați parametrii interfeței, verificați dacă curenții de la bornele din stânga și din dreapta sunt identici în rezultatele simulării. Într-o simulare stabilă, în care s-a atins starea de echilibru, curentul total trebuie să fie același la ambele contacte. O diferență semnificativă indică o problemă legată de convergență sau de conservarea curentului.Atunci când ajustați parametrii interfeței, verificați dacă curenții de la bornele din stânga și din dreapta sunt identici în rezultatele simulării. Într-o simulare stabilă, în care s-a atins starea de echilibru, curentul total trebuie să fie același la ambele contacte. O diferență semnificativă indică o problemă legată de convergență sau de conservarea curentului.
Coeficientul de recombinare dintre electronii din partea stângă și golurile din partea dreaptă controlează procesul de recombinare invers, permițând electronilor din subcelula din stânga să se recombine cu golurile din subcelula din dreapta. În acest dispozitiv, acesta acționează în principal ca un mecanism suplimentar de pierdere prin recombinare. Creșterea acestui coeficient poate reduce semnificativ tensiunea în circuit deschis (VOC) și poate diminua avantajul de tensiune al structurii tandem. În schimb, reducerea acestui coeficient suprimă recombinarea nedorită și poate crește VOC.Coeficientul de recombinare dintre electronii din partea stângă și golurile din partea dreaptă controlează procesul de recombinare invers, permițând electronilor din subcelula din stânga să se recombine cu golurile din subcelula din dreapta. În acest dispozitiv, acesta acționează în principal ca un mecanism suplimentar de pierdere prin recombinare. Creșterea acestui coeficient poate reduce semnificativ tensiunea în circuit deschis (VOC) și poate diminua avantajul de tensiune al structurii tandem. În schimb, reducerea acestui coeficient suprimă recombinarea nedorită și poate crește VOC.
6. Structura benzilor de energie și nivelurile cvasi-Fermi.6. Structura benzilor de energie și nivelurile cvasi-Fermi.
Pentru a analiza modul în care funcționează cele două subcelule din punct de vedere electric, deschideți folderul cu capturi de ecran din fila „Output”. Aceasta va deschide aplicația „Snapshot Viewer”, care permite examinarea proprietăților electrice interne ale dispozitivului la diferite tensiuni aplicate. Faceți clic pe butonul „+” și adăugați fișierele Ec.csv, Ev.csv, Fn.csv și Fp.csv pentru a afișa, respectiv, marginea benzii de conducție, marginea benzii de valență, nivelul cvasi-Fermi al electronilor și nivelul cvasi-Fermi al golurilor. Pentru instrucțiuni suplimentare, consultați documentația aplicației „Snapshot Viewer” (Snapshot Viewer documentation).Pentru a analiza modul în care funcționează cele două subcelule din punct de vedere electric, deschideți folderul cu capturi de ecran din fila „Output”. Aceasta va deschide aplicația „Snapshot Viewer”, care permite examinarea proprietăților electrice interne ale dispozitivului la diferite tensiuni aplicate. Faceți clic pe butonul „+” și adăugați fișierele Ec.csv, Ev.csv, Fn.csv și Fp.csv pentru a afișa, respectiv, marginea benzii de conducție, marginea benzii de valență, nivelul cvasi-Fermi al electronilor și nivelul cvasi-Fermi al golurilor. Pentru instrucțiuni suplimentare, consultați documentația aplicației „Snapshot Viewer” (Snapshot Viewer documentation).
Glisorul de la partea de jos a ferestrei ne permite să parcurgem intervalul de tensiune. Cele patru exemple din ??–?? ilustrează evoluția structurii de bandă pe măsură ce tensiunea aplicată crește în intervalul de polarizare simulat. Graficele acoperă o structură electrică de aproximativ 10 µm, dintre care primele 500 nm sunt alcătuite din perovskit, iar restul regiunii active este format din siliciu.Glisorul de la partea de jos a ferestrei ne permite să parcurgem intervalul de tensiune. Cele patru exemple din ??–?? ilustrează evoluția structurii de bandă pe măsură ce tensiunea aplicată crește în intervalul de polarizare simulat. Graficele acoperă o structură electrică de aproximativ 10 µm, dintre care primele 500 nm sunt alcătuite din perovskit, iar restul regiunii active este format din siliciu.
Curbele albastre și roșii reprezintă limitele de mobilitate pentru conducție și valență, în timp ce curbele verzi și albastre reprezintă nivelurile cvasi-Fermi pentru electroni și găuri. În condiții de iluminare, diferența dintre nivelurile cvasi-Fermi pentru electroni și găuri reflectă concentrațiile locale de purtători de sarcină aflate în stare de dezechilibru și este strâns legată de fotovoltajul generat de fiecare subcelulă.Curbele albastre și roșii reprezintă limitele de mobilitate pentru conducție și valență, în timp ce curbele verzi și albastre reprezintă nivelurile cvasi-Fermi pentru electroni și găuri. În condiții de iluminare, diferența dintre nivelurile cvasi-Fermi pentru electroni și găuri reflectă concentrațiile locale de purtători de sarcină aflate în stare de dezechilibru și este strâns legată de fotovoltajul generat de fiecare subcelulă.
Într-o celulă solară în tandem, cele două joncțiuni fotovoltaice sunt conectate în serie. Prin urmare, contribuțiile de tensiune ale celor două subcelule se adună. Acest lucru poate fi observat în mod deosebit în ??, care se află aproape de condiția de circuit deschis. Divizarea nivelului quasi-Fermi în interiorul fiecărui absorbant contribuie la tensiunea totală la borne, permițând celulei în tandem să producă o tensiune de circuit deschis de aproximativ 1,71 V în ieșirea furnizată, reflectând contribuțiile ambelor regiuni semiconductoare.Într-o celulă solară în tandem, cele două joncțiuni fotovoltaice sunt conectate în serie. Prin urmare, contribuțiile de tensiune ale celor două subcelule se adună. Acest lucru poate fi observat în mod deosebit în ??, care se află aproape de condiția de circuit deschis. Divizarea nivelului quasi-Fermi în interiorul fiecărui absorbant contribuie la tensiunea totală la borne, permițând celulei în tandem să producă o tensiune de circuit deschis de aproximativ 1,71 V în ieșirea furnizată, reflectând contribuțiile ambelor regiuni semiconductoare.
Un alt aspect important este schimbarea bruscă a nivelurilor quasi-Fermi, la aproximativ 0,5 µm, în regiunea activă din punct de vedere electric, corespunzătoare limitei dintre perovskit și siliciu. În acest punct, modelul de recombinare la interfață conectează cele două subcelule. Coeficientul mare de recombinare permite electronilor din partea dreaptă să se recombine eficient cu golurile din partea stângă, având tendința de a aduce nivelurile lor respective quasi-Fermi către aceeași valoare energetică.Un alt aspect important este schimbarea bruscă a nivelurilor quasi-Fermi, la aproximativ 0,5 µm, în regiunea activă din punct de vedere electric, corespunzătoare limitei dintre perovskit și siliciu. În acest punct, modelul de recombinare la interfață conectează cele două subcelule. Coeficientul mare de recombinare permite electronilor din partea dreaptă să se recombine eficient cu golurile din partea stângă, având tendința de a aduce nivelurile lor respective quasi-Fermi către aceeași valoare energetică.
Acest comportament este deosebit de important pentru funcționarea în tandem. Un mecanism puternic de recombinare permite interfeței să conducă curent cu o distanță mică între nivelurile relevante quasi-Fermi, minimizând pierderea de tensiune la interconectare. Profilele nivelurilor quasi-Fermi sunt, de asemenea, limitate de curenții locali ai purtătorilor de sarcină și de proprietățile de transport din fiecare absorbant. Prin urmare, cele două subcelule rămân conectate electric, menținându-și în același timp divizarea individuală a nivelurilor quasi-Fermi și contribuția la tensiunea totală a sistemului tandem.Acest comportament este deosebit de important pentru funcționarea în tandem. Un mecanism puternic de recombinare permite interfeței să conducă curent cu o distanță mică între nivelurile relevante quasi-Fermi, minimizând pierderea de tensiune la interconectare. Profilele nivelurilor quasi-Fermi sunt, de asemenea, limitate de curenții locali ai purtătorilor de sarcină și de proprietățile de transport din fiecare absorbant. Prin urmare, cele două subcelule rămân conectate electric, menținându-și în același timp divizarea individuală a nivelurilor quasi-Fermi și contribuția la tensiunea totală a sistemului tandem.
7. Profilurile curenților de electroni și de găuri.7. Profilurile curenților de electroni și de găuri.
Densitățile curenților de electroni și de găuri reprezintă o altă modalitate utilă de a înțelege modul în care sunt conectate cele două subcelule, una din perovskit și cealaltă din siliciu. Deschideți folderul cu capturi de ecran din fila „Ieșire” și utilizați butonul „+” pentru a adăuga Jn.csv și Jp.csv în vizualizatorul de capturi de ecran. Aceste fișiere conțin, respectiv, densitățile curenților de electroni și de găuri. Apoi, glisorul poate fi utilizat pentru a analiza modul în care curenții se modifică pe măsură ce tensiunea aplicată crește. Mai multe detalii despre utilizarea acestui instrument pot fi găsite în Documentația vizualizatorului de capturi de ecran.Densitățile curenților de electroni și de găuri reprezintă o altă modalitate utilă de a înțelege modul în care sunt conectate cele două subcelule, una din perovskit și cealaltă din siliciu. Deschideți folderul cu capturi de ecran din fila „Ieșire” și utilizați butonul „+” pentru a adăuga Jn.csv și Jp.csv în vizualizatorul de capturi de ecran. Aceste fișiere conțin, respectiv, densitățile curenților de electroni și de găuri. Apoi, glisorul poate fi utilizat pentru a analiza modul în care curenții se modifică pe măsură ce tensiunea aplicată crește. Mai multe detalii despre utilizarea acestui instrument pot fi găsite în Documentația vizualizatorului de capturi de ecran.
Cele patru imagini din ??–?? prezintă distribuțiile curente în patru puncte, în timpul aplicării tensiunii variabile. Curba albastră reprezintă densitatea curentului de electroni, în timp ce curba roșie reprezintă densitatea curentului de găuri.Cele patru imagini din ??–?? prezintă distribuțiile curente în patru puncte, în timpul aplicării tensiunii variabile. Curba albastră reprezintă densitatea curentului de electroni, în timp ce curba roșie reprezintă densitatea curentului de găuri.
În exemplul dat, la tensiuni aplicate scăzute, curentul este transportat în principal de electroni în perovskitul din partea stângă și de găuri în siliciul din partea dreaptă. La o adâncime de aproximativ 0,5 µm în stratul activ, la limita dintre cei doi absorbatori, curentul de electroni scade brusc, în timp ce curentul de găuri crește. Acesta este comportamentul caracteristic al joncțiunii de recombinare introdusă în secțiunea anterioară.În exemplul dat, la tensiuni aplicate scăzute, curentul este transportat în principal de electroni în perovskitul din partea stângă și de găuri în siliciul din partea dreaptă. La o adâncime de aproximativ 0,5 µm în stratul activ, la limita dintre cei doi absorbatori, curentul de electroni scade brusc, în timp ce curentul de găuri crește. Acesta este comportamentul caracteristic al joncțiunii de recombinare introdusă în secțiunea anterioară.
Mecanismul de recombinare la interfață elimină un electron dintr-o parte a interfeței și o gaură din cealaltă parte. Deși curenții individuali de electroni și găuri pot varia brusc la această graniță, suma lor rămâne aproximativ constantă:Mecanismul de recombinare la interfață elimină un electron dintr-o parte a interfeței și o gaură din cealaltă parte. Deși curenții individuali de electroni și găuri pot varia brusc la această graniță, suma lor rămâne aproximativ constantă:
\[ J_{\mathrm{total}}=J_n+J_p. \]Acesta este un rezultat important. În starea de echilibru, curentul electric total trebuie să rămână constant în întregul dispozitiv tandem, chiar dacă contribuțiile relative ale electronilor și ale golurilor se modifică între cele două subcelule. Interfața de recombinare asigură conexiunea electrică fără a necesita ca purtătorii de sarcină să se deplaseze sau să difuzeze direct prin graniță.Acesta este un rezultat important. În starea de echilibru, curentul electric total trebuie să rămână constant în întregul dispozitiv tandem, chiar dacă contribuțiile relative ale electronilor și ale golurilor se modifică între cele două subcelule. Interfața de recombinare asigură conexiunea electrică fără a necesita ca purtătorii de sarcină să se deplaseze sau să difuzeze direct prin graniță.
În apropierea tensiunii în circuit deschis, de aproximativ 1,71 V, curentul extern tinde spre zero. Cu toate acestea, fotogenerarea și recombinarea continuă în interiorul dispozitivului, astfel încât curenții locali de electroni și găuri nu trebuie să dispară individual. Acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care unele imagini surprind variații pronunțate ale componentelor individuale de curent în apropierea interfeței de recombinare, chiar dacă curentul total la borne este mic.În apropierea tensiunii în circuit deschis, de aproximativ 1,71 V, curentul extern tinde spre zero. Cu toate acestea, fotogenerarea și recombinarea continuă în interiorul dispozitivului, astfel încât curenții locali de electroni și găuri nu trebuie să dispară individual. Acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care unele imagini surprind variații pronunțate ale componentelor individuale de curent în apropierea interfeței de recombinare, chiar dacă curentul total la borne este mic.
Dincolo de tensiunea în circuit deschis, structura tandem este polarizată direct, iar curentul la borne își schimbă polaritatea. Amplitudinea curentului de injecție crește odată cu polarizarea. Același mecanism interfacial continuă să funcționeze: curentul dominant alternează între transportul de electroni și găuri în centrul dispozitivului, în timp ce curentul total rămâne constant în întreaga structură tandem.Dincolo de tensiunea în circuit deschis, structura tandem este polarizată direct, iar curentul la borne își schimbă polaritatea. Amplitudinea curentului de injecție crește odată cu polarizarea. Același mecanism interfacial continuă să funcționeze: curentul dominant alternează între transportul de electroni și găuri în centrul dispozitivului, în timp ce curentul total rămâne constant în întreaga structură tandem.
Vârfurile înguste observate în componentele individuale ale curentului, în apropierea interfeței perovskit/siliciu (la aproximativ 0,5 µm în interiorul stivei active), apar în regiunea în care se aplică condiția de frontieră a recombinării puternic localizate. Forma lor precisă poate depinde de discretizarea spațială și de reprezentarea numerică a interfeței. Observația fizică mai importantă este că cele două subcelule rămân conectate electric, menținând un curent total constant, în ciuda redistribuirii bruște dintre curenții de electroni și găuri.Vârfurile înguste observate în componentele individuale ale curentului, în apropierea interfeței perovskit/siliciu (la aproximativ 0,5 µm în interiorul stivei active), apar în regiunea în care se aplică condiția de frontieră a recombinării puternic localizate. Forma lor precisă poate depinde de discretizarea spațială și de reprezentarea numerică a interfeței. Observația fizică mai importantă este că cele două subcelule rămân conectate electric, menținând un curent total constant, în ciuda redistribuirii bruște dintre curenții de electroni și găuri.
8. Generarea optică și analiza cu ajutorul matricei de transfer.8. Generarea optică și analiza cu ajutorul matricei de transfer.
Celula superioară din perovskit, cu o bandă interzisă mai largă, absoarbe o parte semnificativă din fotonii solari cu energie mai mare, în timp ce celula inferioară din siliciu, cu o bandă interzisă mai îngustă, poate absorbi lumina cu lungime de undă mai mare, care trece prin perovskit. Calculul cu matrice de transfer ține cont de absorbție și de interferență în întregul strat optic.Celula superioară din perovskit, cu o bandă interzisă mai largă, absoarbe o parte semnificativă din fotonii solari cu energie mai mare, în timp ce celula inferioară din siliciu, cu o bandă interzisă mai îngustă, poate absorbi lumina cu lungime de undă mai mare, care trece prin perovskit. Calculul cu matrice de transfer ține cont de absorbție și de interferență în întregul strat optic.
Pentru a analiza comportamentul optic, selectați fila „Optic” în fereastra principală OghmaNano, așa cum se arată în ??, și faceți clic pe „Matrice de transfer”. Aceasta va deschide editorul de simulare optică. Faceți clic pe butonul albastru „Redare” pentru a efectua calculul optic. Rezultatele pot fi analizate folosind filele din partea de sus a ferestrei de simulare optică, așa cum se arată în ??–??.Pentru a analiza comportamentul optic, selectați fila „Optic” în fereastra principală OghmaNano, așa cum se arată în ??, și faceți clic pe „Matrice de transfer”. Aceasta va deschide editorul de simulare optică. Faceți clic pe butonul albastru „Redare” pentru a efectua calculul optic. Rezultatele pot fi analizate folosind filele din partea de sus a ferestrei de simulare optică, așa cum se arată în ??–??.
Metoda matricei de transfer calculează modul în care lumina se propagă prin dispozitivul multistrat, ținând cont de reflexiile și interferențele care apar la interfețele dintre materiale. Fiecare strat este descris prin indicele său de refracție complex, care depinde de lungimea de undă, notat cu \(\tilde{n}=n+ik\), unde \(n\) determină viteza de fază optică, iar \(k\) descrie absorbția. Prin urmare, intensitatea optică depinde atât de lungimea de undă, cât și de poziția în interiorul dispozitivului.Metoda matricei de transfer calculează modul în care lumina se propagă prin dispozitivul multistrat, ținând cont de reflexiile și interferențele care apar la interfețele dintre materiale. Fiecare strat este descris prin indicele său de refracție complex, care depinde de lungimea de undă, notat cu \(\tilde{n}=n+ik\), unde \(n\) determină viteza de fază optică, iar \(k\) descrie absorbția. Prin urmare, intensitatea optică depinde atât de lungimea de undă, cât și de poziția în interiorul dispozitivului.
?? prezintă densitatea fotonilor în cadrul structurii multistrat complete. Axa orizontală reprezintă poziția în interiorul dispozitivului, în timp ce axa verticală reprezintă lungimea de undă. Zonele luminoase corespund densităților mari de fotoni, în timp ce zonele întunecate indică densități mici de fotoni. Variațiile rezultă dintr-o combinație de absorbție dependentă de lungimea de undă și de interferență optică, care poate produce modele de unde staționare în cadrul stivei de straturi subțiri.?? prezintă densitatea fotonilor în cadrul structurii multistrat complete. Axa orizontală reprezintă poziția în interiorul dispozitivului, în timp ce axa verticală reprezintă lungimea de undă. Zonele luminoase corespund densităților mari de fotoni, în timp ce zonele întunecate indică densități mici de fotoni. Variațiile rezultă dintr-o combinație de absorbție dependentă de lungimea de undă și de interferență optică, care poate produce modele de unde staționare în cadrul stivei de straturi subțiri.
Distribuția fotonilor absorbiți este prezentată în ??. Spre deosebire de densitatea fotonilor, această cantitate descrie locul în care fotonii sunt efectiv absorbiți. Regiunile de perovskit și siliciu prezintă ferestre de absorbție spectrală diferite. Perovskitul absoarbe preferențial fotonii cu energie mai mare, în timp ce siliciul poate utiliza lungimi de undă mai mari, care trec prin celula superioară. Acest comportament complementar în ceea ce privește absorbția reprezintă una dintre principalele motivații pentru combinarea acestor materiale într-o celulă solară tandem.Distribuția fotonilor absorbiți este prezentată în ??. Spre deosebire de densitatea fotonilor, această cantitate descrie locul în care fotonii sunt efectiv absorbiți. Regiunile de perovskit și siliciu prezintă ferestre de absorbție spectrală diferite. Perovskitul absoarbe preferențial fotonii cu energie mai mare, în timp ce siliciul poate utiliza lungimi de undă mai mari, care trec prin celula superioară. Acest comportament complementar în ceea ce privește absorbția reprezintă una dintre principalele motivații pentru combinarea acestor materiale într-o celulă solară tandem.
Profilul distribuției spațiale a purtătorilor de sarcină este prezentat în ??. Curba albastră reprezintă rata de generare calculată, în timp ce nivelurile de energie orizontale indică pozițiile diferitelor materiale din dispozitiv. Profilul de generare se extinde pe suprafața stratului subțire de perovskit și a stratului de siliciu, mult mai gros, aflat sub acesta. Observați că rata de generare se modifică brusc la limita dintre cele două straturi, reflectând proprietățile lor diferite de absorbție optică.Profilul distribuției spațiale a purtătorilor de sarcină este prezentat în ??. Curba albastră reprezintă rata de generare calculată, în timp ce nivelurile de energie orizontale indică pozițiile diferitelor materiale din dispozitiv. Profilul de generare se extinde pe suprafața stratului subțire de perovskit și a stratului de siliciu, mult mai gros, aflat sub acesta. Observați că rata de generare se modifică brusc la limita dintre cele două straturi, reflectând proprietățile lor diferite de absorbție optică.
Rata de generare a curentului electric se obține prin integrarea absorbției fotonilor, care depinde de lungimea de undă, pe întregul spectru incident:Rata de generare a curentului electric se obține prin integrarea absorbției fotonilor, care depinde de lungimea de undă, pe întregul spectru incident:
\[ G(y)=\int \alpha(\lambda,y)\Phi(\lambda,y)\,d\lambda, \]unde \(\alpha(\lambda,y)\) este coeficientul de absorbție, iar \(\Phi(\lambda,y)\) este fluxul spectral local de fotoni, definit pentru o unitate de lungime de undă. Rata de generare rezultantă are unități de m−3 s−1 și reprezintă termenul sursă pentru electronii și golurile fotogenerate în ecuațiile de drift-difuzie. Conversia de la fotonii absorbiți la purtătorii de sarcină liberi depinde, de asemenea, de eficiența de generare a purtătorilor de sarcină din fotoni, utilizată de model.unde \(\alpha(\lambda,y)\) este coeficientul de absorbție, iar \(\Phi(\lambda,y)\) este fluxul spectral local de fotoni, definit pentru o unitate de lungime de undă. Rata de generare rezultantă are unități de m−3 s−1 și reprezintă termenul sursă pentru electronii și golurile fotogenerate în ecuațiile de drift-difuzie. Conversia de la fotonii absorbiți la purtătorii de sarcină liberi depinde, de asemenea, de eficiența de generare a purtătorilor de sarcină din fotoni, utilizată de model.
Un aspect important în proiectarea celulelor solare tandem este potrivirea curenților. Deoarece cele două subcelule sunt conectate electric în serie, ele trebuie să suporte același curent la borne. Creșterea absorbției în subcelula frontală poate reduce numărul de fotoni care ajung la subcelula din spate, limitând potențial curentul întregului dispozitiv. Prin urmare, grosimea optimă a materialului absorbant depinde de proprietățile optice combinate de generare și de proprietățile electrice de colectare ale ambelor subcelule, și nu doar de maximizarea absorbției în oricare dintre materiale în mod independent.Un aspect important în proiectarea celulelor solare tandem este potrivirea curenților. Deoarece cele două subcelule sunt conectate electric în serie, ele trebuie să suporte același curent la borne. Creșterea absorbției în subcelula frontală poate reduce numărul de fotoni care ajung la subcelula din spate, limitând potențial curentul întregului dispozitiv. Prin urmare, grosimea optimă a materialului absorbant depinde de proprietățile optice combinate de generare și de proprietățile electrice de colectare ale ambelor subcelule, și nu doar de maximizarea absorbției în oricare dintre materiale în mod independent.
Pentru o explicație mai detaliată a metodei optice, consultați tutorialul Modelul matricei de transfer și teoria matricei de transfer.Pentru o explicație mai detaliată a metodei optice, consultați tutorialul Modelul matricei de transfer și teoria matricei de transfer.
Fișierul de ieșire optică siminfo.dat conține informații despre simularea optică, inclusiv fotocurentul și densitatea fotocurentului, așa cum se arată în ??. Aceste valori reprezintă curentul teoretic maxim care ar putea fi generat dacă 100% din purtătorii de sarcină fotogenerați ar fi colectați la contacte, fără recombinare sau pierderi în transportul de sarcină. Într-o celulă tandem cu două terminale, fotocurentul optic combinat nu reprezintă în sine curentul așteptat al dispozitivului conectat în serie: acesta din urmă este limitat de potrivirea curenților dintre subcelule. Prin urmare, aceste valori optice oferă mai degrabă un punct de referință pentru generarea de fotoni, decât o predicție directă a curentului de scurtcircuit (JSC) al celulei tandem.Fișierul de ieșire optică siminfo.dat conține informații despre simularea optică, inclusiv fotocurentul și densitatea fotocurentului, așa cum se arată în ??. Aceste valori reprezintă curentul teoretic maxim care ar putea fi generat dacă 100% din purtătorii de sarcină fotogenerați ar fi colectați la contacte, fără recombinare sau pierderi în transportul de sarcină. Într-o celulă tandem cu două terminale, fotocurentul optic combinat nu reprezintă în sine curentul așteptat al dispozitivului conectat în serie: acesta din urmă este limitat de potrivirea curenților dintre subcelule. Prin urmare, aceste valori optice oferă mai degrabă un punct de referință pentru generarea de fotoni, decât o predicție directă a curentului de scurtcircuit (JSC) al celulei tandem.
9. Simulări Suns-Voc și Suns-Jsc.9. Simulări Suns-Voc și Suns-Jsc.
OghmaNano oferă mai multe moduri de simulare pentru a analiza modul în care un dispozitiv reacționează la diferite condiții electrice și optice. Acestea pot fi selectate din bara de instrumente „Tipul simulării” din fereastra principală, așa cum se arată în ??. Pur și simplu, faceți clic pe modul de simulare dorit și apăsați butonul albastru „Execută simularea” sau tasta F9 pentru a efectua calculul.OghmaNano oferă mai multe moduri de simulare pentru a analiza modul în care un dispozitiv reacționează la diferite condiții electrice și optice. Acestea pot fi selectate din bara de instrumente „Tipul simulării” din fereastra principală, așa cum se arată în ??. Pur și simplu, faceți clic pe modul de simulare dorit și apăsați butonul albastru „Execută simularea” sau tasta F9 pentru a efectua calculul.
Două simulări deosebit de utile pentru celulele solare sunt Suns-Voc și Suns-Jsc. Acestea analizează modul în care tensiunea în circuit deschis și densitatea de curent în scurtcircuit se modifică în funcție de intensitatea luminii. Ele oferă informații complementare despre generarea, recombinarea și colectarea purtătorilor de sarcină în interiorul dispozitivului.Două simulări deosebit de utile pentru celulele solare sunt Suns-Voc și Suns-Jsc. Acestea analizează modul în care tensiunea în circuit deschis și densitatea de curent în scurtcircuit se modifică în funcție de intensitatea luminii. Ele oferă informații complementare despre generarea, recombinarea și colectarea purtătorilor de sarcină în interiorul dispozitivului.
Simularea Suns-Voc calculează tensiunea în circuit deschis la diferite intensități ale iluminării. În circuit deschis, curentul extern este zero, astfel încât fotogenerarea trebuie să fie echilibrată de recombinarea în interiorul dispozitivului. Pe măsură ce intensitatea iluminării crește, concentrațiile de purtători de sarcină cresc, în general, ceea ce duce la o separare mai mare între nivelurile cvasi-Fermi ale electronilor și ale găurilor și, prin urmare, la o tensiune mai mare în circuit deschis.Simularea Suns-Voc calculează tensiunea în circuit deschis la diferite intensități ale iluminării. În circuit deschis, curentul extern este zero, astfel încât fotogenerarea trebuie să fie echilibrată de recombinarea în interiorul dispozitivului. Pe măsură ce intensitatea iluminării crește, concentrațiile de purtători de sarcină cresc, în general, ceea ce duce la o separare mai mare între nivelurile cvasi-Fermi ale electronilor și ale găurilor și, prin urmare, la o tensiune mai mare în circuit deschis.
În cazul unui simplu diodă electroluminescentă, relația dintre tensiunea în circuit deschis și intensitatea luminoasă poate fi aproximată prin:În cazul unui simplu diodă electroluminescentă, relația dintre tensiunea în circuit deschis și intensitatea luminoasă poate fi aproximată prin:
\[ V_{OC} = \frac{n_{\mathrm{id}}k_BT}{q} \ln\left( \frac{J_{\mathrm{ph}}}{J_0}+1 \right), \]unde \(n_{\mathrm{id}}\) este factorul de idealitate al diodei, \(k_B\) este constanta lui Boltzmann, \(T\) este temperatura, \(q\) este sarcina elementară, \(J_{\mathrm{ph}}\) este densitatea de curent fotogenerată și \(J_0\) este densitatea de curent de saturație în întuneric. Deoarece curentul fotogenerat este aproximativ proporțional cu intensitatea luminii, tensiunea în circuit deschis crește, în general, în mod logaritmic odată cu numărul de „soare”.unde \(n_{\mathrm{id}}\) este factorul de idealitate al diodei, \(k_B\) este constanta lui Boltzmann, \(T\) este temperatura, \(q\) este sarcina elementară, \(J_{\mathrm{ph}}\) este densitatea de curent fotogenerată și \(J_0\) este densitatea de curent de saturație în întuneric. Deoarece curentul fotogenerat este aproximativ proporțional cu intensitatea luminii, tensiunea în circuit deschis crește, în general, în mod logaritmic odată cu numărul de „soare”.
În cazul unei celule solare tandem, tensiunea măsurată conține contribuții de la ambele subcelule fotovoltaice. Într-o primă aproximare,În cazul unei celule solare tandem, tensiunea măsurată conține contribuții de la ambele subcelule fotovoltaice. Într-o primă aproximare,
\[ V_{OC,\mathrm{tandem}} \simeq V_{OC,1}+V_{OC,2}-V_{\mathrm{loss}}, \]unde \(V_{\mathrm{loss}}\) reprezintă orice pierdere suplimentară de tensiune asociată cu interconectarea. Pentru o joncțiune de recombinare eficientă, această pierdere este mică, permițând fototensiunilor celor două subcelule să se adune.unde \(V_{\mathrm{loss}}\) reprezintă orice pierdere suplimentară de tensiune asociată cu interconectarea. Pentru o joncțiune de recombinare eficientă, această pierdere este mică, permițând fototensiunilor celor două subcelule să se adune.
Caracteristica calculată Suns-Voc este prezentată în ??. Graficul ilustrează modul în care tensiunea celulei tandem variază în funcție de intensitatea luminii. Această variație este determinată de recombinarea combinată și de divizarea nivelului quasi-Fermi al celor două subcelule; valorile numerice exacte pot fi găsite în fișierul de ieșire corespunzător.Caracteristica calculată Suns-Voc este prezentată în ??. Graficul ilustrează modul în care tensiunea celulei tandem variază în funcție de intensitatea luminii. Această variație este determinată de recombinarea combinată și de divizarea nivelului quasi-Fermi al celor două subcelule; valorile numerice exacte pot fi găsite în fișierul de ieșire corespunzător.
În schimb, simularea Suns-Jsc calculează densitatea de curent în condiții de scurtcircuit ca funcție de intensitatea luminii. În cazul unui scurtcircuit, tensiunea aplicată la borne este zero, iar curentul măsurat depinde de numărul de purtători de sarcină generați fotoelectric care pot fi colectați.În schimb, simularea Suns-Jsc calculează densitatea de curent în condiții de scurtcircuit ca funcție de intensitatea luminii. În cazul unui scurtcircuit, tensiunea aplicată la borne este zero, iar curentul măsurat depinde de numărul de purtători de sarcină generați fotoelectric care pot fi colectați.
Dacă eficiența colectării rămâne aproximativ constantă, densitatea curentului de scurtcircuit este proporțională cu fluxul de fotoni incident. Prin urmare,Dacă eficiența colectării rămâne aproximativ constantă, densitatea curentului de scurtcircuit este proporțională cu fluxul de fotoni incident. Prin urmare,
\[ |J_{SC}|\propto P_{\mathrm{sun}}, \]unde \(P_{\mathrm{sun}}\) reprezintă intensitatea relativă a iluminării, exprimată în unități solare. În general, fotocurentul colectat depinde de profilul spațial al generării și de probabilitatea ca purtătorii de sarcină generați fotoelectric să ajungă la contacte:unde \(P_{\mathrm{sun}}\) reprezintă intensitatea relativă a iluminării, exprimată în unități solare. În general, fotocurentul colectat depinde de profilul spațial al generării și de probabilitatea ca purtătorii de sarcină generați fotoelectric să ajungă la contacte:
\[ |J_{SC}| \simeq q\int G(y)\eta_{\mathrm{col}}(y)\,dy, \]unde \(G(y)\) reprezintă rata locală de fotogenerare, iar \(\eta_{\mathrm{col}}(y)\) reprezintă o eficiență efectivă de colectare, care depinde de poziție.unde \(G(y)\) reprezintă rata locală de fotogenerare, iar \(\eta_{\mathrm{col}}(y)\) reprezintă o eficiență efectivă de colectare, care depinde de poziție.
Rezultatele obținute cu Suns-Jsc sunt prezentate în ??, iar caracteristica corespunzătoare este prezentată în ??. Densitatea de curent calculată variază în funcție de intensitatea luminii. Analizați valorile numerice din graficul rezultat pentru a cuantifica relația. Semnul negativ din graficul de curent reflectă convenția privind curentul fotovoltaic utilizată de algoritmul de calcul.Rezultatele obținute cu Suns-Jsc sunt prezentate în ??, iar caracteristica corespunzătoare este prezentată în ??. Densitatea de curent calculată variază în funcție de intensitatea luminii. Analizați valorile numerice din graficul rezultat pentru a cuantifica relația. Semnul negativ din graficul de curent reflectă convenția privind curentul fotovoltaic utilizată de algoritmul de calcul.
suns_jsc.csv pentru a analiza curentul de scurtcircuit calculat.Fila de ieșire, după rularea simulării Suns-Jsc. Faceți dublu clic pe suns_jsc.csv pentru a analiza curentul de scurtcircuit calculat.
Cele două simulări evidențiază aspecte diferite ale funcționării în tandem. Suns-Voc este deosebit de sensibil la procesele de recombinare care determină fotovoltajul maxim realizabil, în timp ce Suns-Jsc oferă informații despre fotogenerare și colectarea sarcinilor. Deoarece cele două subcelule sunt conectate în serie, ele trebuie să suporte același curent la borne, astfel încât curentul generat de întregul sistem în tandem este limitat de performanța electrică și optică a ambilor absorbatori. Împreună, aceste calcule oferă o modalitate utilă de a investiga comportamentul sistemului în tandem într-o gamă largă de condiții de iluminare.Cele două simulări evidențiază aspecte diferite ale funcționării în tandem. Suns-Voc este deosebit de sensibil la procesele de recombinare care determină fotovoltajul maxim realizabil, în timp ce Suns-Jsc oferă informații despre fotogenerare și colectarea sarcinilor. Deoarece cele două subcelule sunt conectate în serie, ele trebuie să suporte același curent la borne, astfel încât curentul generat de întregul sistem în tandem este limitat de performanța electrică și optică a ambilor absorbatori. Împreună, aceste calcule oferă o modalitate utilă de a investiga comportamentul sistemului în tandem într-o gamă largă de condiții de iluminare.
10. Investigații recomandate.10. Investigații recomandate.
Lecția principală este că stivuirea optică și interconectarea electrică trebuie analizate împreună. Filtrul de perovskit modulează spectrul care ajunge la siliciu, în timp ce mecanismul de recombinare la interfață asigură conexiunea în serie cu două terminale, fără a fi necesar un semiconductor intermediar artificial, separat din punct de vedere electric.Lecția principală este că stivuirea optică și interconectarea electrică trebuie analizate împreună. Filtrul de perovskit modulează spectrul care ajunge la siliciu, în timp ce mecanismul de recombinare la interfață asigură conexiunea în serie cu două terminale, fără a fi necesar un semiconductor intermediar artificial, separat din punct de vedere electric.