Acasă Exemple Capturi de ecran Manual de utilizare Logo-ul Bluesky YouTube ☰
OghmaNano Platformă de simulare multifizică pentru dispozitive optoelectronice și sisteme fotonice. DESCARCĂ Ghid de utilizare rapidă

Împrăștiere, timpi de relaxare și mobilitate.Împrăștiere, timpi de relaxare și mobilitate.

Obiectivele învățării. După ce veți citi această pagină, ar trebui să fiți capabili să:Obiectivele învățării. După ce veți citi această pagină, ar trebui să fiți capabili să:

Condiții preliminare. Pagina despre funcțiile de undă și pagina despre Bir–Pikus.Condiții preliminare. Pagina despre funcțiile de undă și pagina despre Bir–Pikus.

Durata estimată de citire: 30 de minute.Durata estimată de citire: 30 de minute.

Mobilitatea purtătorilor de sarcină într-o structură cuantică este limitată de împrăștiere. În prezent, OghmaNano implementează împrăștierea acustică a fononilor prin intermediul potențialului de deformare, evaluat cu ajutorul regulii de aur a lui Fermi, și transformă timpii de relaxare rezultați în mobilitate, utilizând aproximarea timpului de relaxare. Această pagină descrie mecanismul respectiv și specifică în mod clar ce este și ce nu este inclus.Mobilitatea purtătorilor de sarcină într-o structură cuantică este limitată de împrăștiere. În prezent, OghmaNano implementează împrăștierea acustică a fononilor prin intermediul potențialului de deformare, evaluat cu ajutorul regulii de aur a lui Fermi, și transformă timpii de relaxare rezultați în mobilitate, utilizând aproximarea timpului de relaxare. Această pagină descrie mecanismul respectiv și specifică în mod clar ce este și ce nu este inclus.

1. Regula de aur a lui Fermi1. Regula de aur a lui Fermi

Rata de tranziție de la o stare inițială \(|i\rangle\) la stările finale \(|f\rangle\) sub influența unei perturbații \(\delta H\) este:Rata de tranziție de la o stare inițială \(|i\rangle\) la stările finale \(|f\rangle\) sub influența unei perturbații \(\delta H\) este:

\[ \Gamma_i = \frac{2\pi}{\hbar}\sum_f \big|\langle f|\delta H|i\rangle\big|^2\, \delta\!\big(E_f - E_i\big), \]\[ \Gamma_i = \frac{2\pi}{\hbar}\sum_f \big|\langle f|\delta H|i\rangle\big|^2\, \delta\!\big(E_f - E_i\big), \]

funcția delta asigură conservarea energiei în cazul împrăștierii elastice. Pentru fononii acustici la temperaturile de funcționare ale dispozitivului, procesul este aproape elastic și, în limita echipartării, ocuparea fononilor contribuie cu un factor \(k_B T\). Perturbarea este reprezentată de câmpul de deformare al fononului acustic, care interacționează cu benzile de energie prin potențialul de deformare.funcția delta asigură conservarea energiei în cazul împrăștierii elastice. Pentru fononii acustici la temperaturile de funcționare ale dispozitivului, procesul este aproape elastic și, în limita echipartării, ocuparea fononilor contribuie cu un factor \(k_B T\). Perturbarea este reprezentată de câmpul de deformare al fononului acustic, care interacționează cu benzile de energie prin potențialul de deformare.

2. Potențialul de deformare acustică.2. Potențialul de deformare acustică.

Un fonon acustic deformează local rețeaua cristalină, iar această deformare deplasează marginile benzilor energetice prin intermediul potențialului de deformare \(D\). OghmaNano construiește câmpul de deformare al unui fonon cu vector de undă \(\mathbf{q}\) și polarizare \(\hat{\mathbf{e}}\), apoi îl cuplează cu benzile – pentru benzile de valență, prin intermediul acelorași potențiale de deformare Bir–Pikus utilizate pentru deformarea statică. Calculând media pătratului elementului matricial în raport cu ocuparea fononilor în limita echipartării, se obține prefactorul.Un fonon acustic deformează local rețeaua cristalină, iar această deformare deplasează marginile benzilor energetice prin intermediul potențialului de deformare \(D\). OghmaNano construiește câmpul de deformare al unui fonon cu vector de undă \(\mathbf{q}\) și polarizare \(\hat{\mathbf{e}}\), apoi îl cuplează cu benzile – pentru benzile de valență, prin intermediul acelorași potențiale de deformare Bir–Pikus utilizate pentru deformarea statică. Calculând media pătratului elementului matricial în raport cu ocuparea fononilor în limita echipartării, se obține prefactorul.

\[ \text{prefactor} = \frac{D^2\,k_B T}{\rho\,v_s^2\,\hbar}, \]\[ \text{prefactor} = \frac{D^2\,k_B T}{\rho\,v_s^2\,\hbar}, \]

unde \(\rho\) reprezintă densitatea masei, iar \(v_s\) viteza sunetului. Rata crește liniar odată cu temperatura, caracteristică împrăștierii acustice datorate potențialului de deformare.unde \(\rho\) reprezintă densitatea masei, iar \(v_s\) viteza sunetului. Rata crește liniar odată cu temperatura, caracteristică împrăștierii acustice datorate potențialului de deformare.

3. Densitatea stărilor finale și factorul de formă.3. Densitatea stărilor finale și factorul de formă.

Încă doi factori completează valoarea. Funcția delta energetică este evaluată prin identificarea, pentru fiecare subbandă finală, a vectorului de undă \(k_f\) la care \(E_f(k_f)=E_i\) și prin ponderarea cu densitatea de stări bidimensională din acel punct, care este proporțională cu \(k_f/|dE/dk|\). De asemenea, suprapunerea anvelopelor inițiale și finale – factorul de formă \(G\) – măsoară în ce măsură cele două stări împart aceeași regiune din potențial; împrăștierea intersubbandă este suprimată atunci când stările au o suprapunere spațială redusă. Prin urmare, valoarea pentru starea \(i\) esteÎncă doi factori completează valoarea. Funcția delta energetică este evaluată prin identificarea, pentru fiecare subbandă finală, a vectorului de undă \(k_f\) la care \(E_f(k_f)=E_i\) și prin ponderarea cu densitatea de stări bidimensională din acel punct, care este proporțională cu \(k_f/|dE/dk|\). De asemenea, suprapunerea anvelopelor inițiale și finale – factorul de formă \(G\) – măsoară în ce măsură cele două stări împart aceeași regiune din potențial; împrăștierea intersubbandă este suprimată atunci când stările au o suprapunere spațială redusă. Prin urmare, valoarea pentru starea \(i\) este

\[ \Gamma_i = \text{prefactor}\,\sum_f \frac{k_f\,G_{if}}{|dE/dk|_f}, \qquad \tau_i = \frac{1}{\Gamma_i}. \]\[ \Gamma_i = \text{prefactor}\,\sum_f \frac{k_f\,G_{if}}{|dE/dk|_f}, \qquad \tau_i = \frac{1}{\Gamma_i}. \]

Timpul de relaxare \(\tau_i\) este pur și simplu inversul ratei totale de tranziție din starea \(i\).Timpul de relaxare \(\tau_i\) este pur și simplu inversul ratei totale de tranziție din starea \(i\).

4. De la timpul dedicat relaxării la mobilitate.4. De la timpul dedicat relaxării la mobilitate.

Mobilitatea rezultă din ecuația lui Boltzmann liniarizată, utilizând aproximarea timpului de relaxare. Fiecare stare contribuie la conductivitate proporțional cu pătratul vitezei de grup, timpul său de relaxare și derivata funcției de ocupare. Viteza de grup esteMobilitatea rezultă din ecuația lui Boltzmann liniarizată, utilizând aproximarea timpului de relaxare. Fiecare stare contribuie la conductivitate proporțional cu pătratul vitezei de grup, timpul său de relaxare și derivata funcției de ocupare. Viteza de grup este

\[ v(k) = \frac{1}{\hbar}\,\frac{dE}{dk}, \]\[ v(k) = \frac{1}{\hbar}\,\frac{dE}{dk}, \]

iar funcția derivată care descrie ocuparea, limitând transportul la stările din apropierea nivelului Fermi, este \(-\partial f/\partial E = f(1-f)/k_B T\). Efectuând integrarea pe subbenzi,iar funcția derivată care descrie ocuparea, limitând transportul la stările din apropierea nivelului Fermi, este \(-\partial f/\partial E = f(1-f)/k_B T\). Efectuând integrarea pe subbenzi,

\[ \sigma \propto q^2 \sum_n \int \frac{dk}{(2\pi)}\; k\,v(k)^2\,\tau(k)\,\big[-\partial f/\partial E\big], \]\[ \sigma \propto q^2 \sum_n \int \frac{dk}{(2\pi)}\; k\,v(k)^2\,\tau(k)\,\big[-\partial f/\partial E\big], \]

iar mobilitatea este definită ca fiind conductivitatea pe unitate de sarcină și densitatea bidimensională.iar mobilitatea este definită ca fiind conductivitatea pe unitate de sarcină și densitatea bidimensională.

\[ \mu = \frac{\sigma}{q\,p_{2D}}, \]\[ \mu = \frac{\sigma}{q\,p_{2D}}, \]

cu densitatea foii \(p_{2D}=\sum_n\int (k\,dk/2\pi)\,f\) evaluată pe aceeași dispersie. Acest lucru oferă o mobilitate efectivă care reflectă structura reală, neparabolică, a sub-benzilor, și nu o estimare bazată pe o singură masă.cu densitatea foii \(p_{2D}=\sum_n\int (k\,dk/2\pi)\,f\) evaluată pe aceeași dispersie. Acest lucru oferă o mobilitate efectivă care reflectă structura reală, neparabolică, a sub-benzilor, și nu o estimare bazată pe o singură masă.

5. Ipoteze și limite.5. Ipoteze și limite.

Modelul implementat este conceput în mod deliberat pentru a fi specific. Acesta tratează împrăștierea fononilor acustici prin intermediul potențialului de deformare, în limita elastică de echipartitionare, și evaluează transportul folosind aproximarea timpului de relaxare. Nu include împrăștierea polar-optică (Fröhlich), a impurităților ionizate, a imperfecțiunilor de la interfață sau a dezordinii în aliaje, nici emisia/absorbția inelastică a fononilor dincolo de tratamentul de echipartitionare. În situațiile în care aceste mecanisme predomină – materiale polare la temperatura camerei, zone puternic dopate sau cu suprafețe neregulate – mobilitatea calculată ar trebui interpretată ca fiind contribuția limitată de fononii acustici, și nu ca o predicție completă a transportului.Modelul implementat este conceput în mod deliberat pentru a fi specific. Acesta tratează împrăștierea fononilor acustici prin intermediul potențialului de deformare, în limita elastică de echipartitionare, și evaluează transportul folosind aproximarea timpului de relaxare. Nu include împrăștierea polar-optică (Fröhlich), a impurităților ionizate, a imperfecțiunilor de la interfață sau a dezordinii în aliaje, nici emisia/absorbția inelastică a fononilor dincolo de tratamentul de echipartitionare. În situațiile în care aceste mecanisme predomină – materiale polare la temperatura camerei, zone puternic dopate sau cu suprafețe neregulate – mobilitatea calculată ar trebui interpretată ca fiind contribuția limitată de fononii acustici, și nu ca o predicție completă a transportului.

Notă privind implementarea. Rutinele de împrăștiere cuplează deformarea fononilor acustici cu benzile prin aceleași potențiale de deformare ca și hamiltonianul deformării statice, evaluează rata folosind densitatea de stări și factorii de formă menționați mai sus și stochează un timp de relaxare \(\tau=1/\Gamma\) pentru fiecare stare. Integrala de mobilitate utilizează dispersia diferențiată numeric pentru viteza de grup. În prezent, este reprezentată doar împrăștierea prin potențialul de deformare acustic; modelul nu pretinde că include fiecare fonon sau canal de împrăștiere a purtătorilor.Notă privind implementarea. Rutinele de împrăștiere cuplează deformarea fononilor acustici cu benzile prin aceleași potențiale de deformare ca și hamiltonianul deformării statice, evaluează rata folosind densitatea de stări și factorii de formă menționați mai sus și stochează un timp de relaxare \(\tau=1/\Gamma\) pentru fiecare stare. Integrala de mobilitate utilizează dispersia diferențiată numeric pentru viteza de grup. În prezent, este reprezentată doar împrăștierea prin potențialul de deformare acustic; modelul nu pretinde că include fiecare fonon sau canal de împrăștiere a purtătorilor.

Puncte cheie.Puncte cheie.