Simularea unui LED infraroșu din GaAs la o lungime de undă de 870 nm.Simularea unui LED infraroșu din GaAs la o lungime de undă de 870 nm.
Acest tutorial demonstrează cum să simulați un emițător de lumină infraroșie cu arseniură de galiu (GaAs) de 870 nm folosind OghmaNano. LED-urile infraroșii sunt utilizate în comunicațiile optice pe distanțe scurte, în senzori de proximitate, detectoare reflectorizante, întrerupătoare optice, pentru iluminarea senzorilor de imagine și în multe instrumente de laborator. Emisia lor este, de obicei, invizibilă pentru ochiul uman, dar poate fi detectată folosind fotodiode și camere adecvate, sensibile în spectrul infraroșu apropiat.Acest tutorial demonstrează cum să simulați un emițător de lumină infraroșie cu arseniură de galiu (GaAs) de 870 nm folosind OghmaNano. LED-urile infraroșii sunt utilizate în comunicațiile optice pe distanțe scurte, în senzori de proximitate, detectoare reflectorizante, întrerupătoare optice, pentru iluminarea senzorilor de imagine și în multe instrumente de laborator. Emisia lor este, de obicei, invizibilă pentru ochiul uman, dar poate fi detectată folosind fotodiode și camere adecvate, sensibile în spectrul infraroșu apropiat.
Vom începe cu o structură dublă GaAs/AlGaAs preconfigurată, vom efectua o simulare electrică și vom analiza atât fizica internă a dispozitivului, cât și performanța optică prezisă. Distincția importantă este că injectarea curentului, generarea de fotoni prin radiație și emisia de fotoni din dispozitiv sunt trei procese diferite. Înțelegerea tuturor celor trei procese este necesară pentru a interpreta performanța unui LED.Vom începe cu o structură dublă GaAs/AlGaAs preconfigurată, vom efectua o simulare electrică și vom analiza atât fizica internă a dispozitivului, cât și performanța optică prezisă. Distincția importantă este că injectarea curentului, generarea de fotoni prin radiație și emisia de fotoni din dispozitiv sunt trei procese diferite. Înțelegerea tuturor celor trei procese este necesară pentru a interpreta performanța unui LED.
1. Introducere: cum funcționează un LED infraroșu din arsenură de galiu (GaAs).1. Introducere: cum funcționează un LED infraroșu din arsenură de galiu (GaAs).
Un LED polarizat direct injectează electroni și găuri într-o regiune semiconductoare, unde aceștia se pot recombina. Într-un material cu bandă interzisă directă, cum ar fi GaAs, un electron se poate recombina cu o gaură și poate elibera energia sa sub formă de foton. La o temperatură apropiată de temperatura camerei, banda interzisă a GaAs este de aproximativ 1,42 eV, corespunzând unei emisiuni în infraroșu apropiat în jurul valorii de 870 nm:Un LED polarizat direct injectează electroni și găuri într-o regiune semiconductoare, unde aceștia se pot recombina. Într-un material cu bandă interzisă directă, cum ar fi GaAs, un electron se poate recombina cu o gaură și poate elibera energia sa sub formă de foton. La o temperatură apropiată de temperatura camerei, banda interzisă a GaAs este de aproximativ 1,42 eV, corespunzând unei emisiuni în infraroșu apropiat în jurul valorii de 870 nm:
\[ E_{\mathrm{ph}}=\frac{hc}{\lambda}\simeq E_g,\qquad \lambda\,[\mathrm{nm}]\simeq\frac{1240}{E_g\,[\mathrm{eV}]}. \]\[ E_{\mathrm{ph}}=\frac{hc}{\lambda}\simeq E_g,\qquad \lambda\,[\mathrm{nm}]\simeq\frac{1240}{E_g\,[\mathrm{eV}]}. \]
Această relație determină o lungime de undă caracteristică, mai degrabă decât o linie spectrală perfect definită. Electronii și golurile ocupă o distribuție de energii, iar lumina emisă are o lățime spectrală finită. Spectrul de emisie depinde, de asemenea, de temperatură, de parametrii materialului și de modelul spectral utilizat în simulare.Această relație determină o lungime de undă caracteristică, mai degrabă decât o linie spectrală perfect definită. Electronii și golurile ocupă o distribuție de energii, iar lumina emisă are o lățime spectrală finită. Spectrul de emisie depinde, de asemenea, de temperatură, de parametrii materialului și de modelul spectral utilizat în simulare.
Stratul activ din GaAs este plasat între straturi de Al0,3Ga0,7As, care au o lățime de bandă mai mare. Acestea creează o structură eterogenă dublă: deplasările benzilor de conducție și de valență ajută la confinarea purtătorilor de sarcină, astfel încât electronii și golurile să se întâlnească în GaAs, în loc să se recombine în altă parte. Acesta este un dispozitiv de emisie spontană, nu o diodă laser; nu se modelează niciun câștig optic sau prag laser. Secvența straturilor fizice va fi analizată în secțiunea 4.Stratul activ din GaAs este plasat între straturi de Al0,3Ga0,7As, care au o lățime de bandă mai mare. Acestea creează o structură eterogenă dublă: deplasările benzilor de conducție și de valență ajută la confinarea purtătorilor de sarcină, astfel încât electronii și golurile să se întâlnească în GaAs, în loc să se recombine în altă parte. Acesta este un dispozitiv de emisie spontană, nu o diodă laser; nu se modelează niciun câștig optic sau prag laser. Secvența straturilor fizice va fi analizată în secțiunea 4.
2. Crearea simulării pentru LED-ul infraroșu.2. Crearea simulării pentru LED-ul infraroșu.
În fereastra principală OghmaNano, selectați File (Fișier) → New simulation (Simulare nouă). Browserul pentru simularea nouă conține exemple de dispozitive, organizate pe tipuri (vedeți ?? și ??). Deschideți categoria relevantă de exemple GaAs/LED și faceți dublu clic pe exemplul „LED 870 nanometri, arsenură de galiu”. Alegeți un folder de pe computer și salvați simularea acolo. Astfel, veți obține o copie locală pe care o puteți executa și modifica ulterior, fără a modifica șablonul din bibliotecă.În fereastra principală OghmaNano, selectați File (Fișier) → New simulation (Simulare nouă). Browserul pentru simularea nouă conține exemple de dispozitive, organizate pe tipuri (vedeți ?? și ??). Deschideți categoria relevantă de exemple GaAs/LED și faceți dublu clic pe exemplul „LED 870 nanometri, arsenură de galiu”. Alegeți un folder de pe computer și salvați simularea acolo. Astfel, veți obține o copie locală pe care o puteți executa și modifica ulterior, fără a modifica șablonul din bibliotecă.
După ce exemplul este încărcat, OghmaNano afișează dispozitivul în fereastra principală. Fereastra principală a dispozitivului este prezentată în ??. Simularea conține deja structura sa semiconductor, parametrii electrici, compozițiile aliajelor și configurația de emisie. Vom rula mai întâi această configurație de referință și abia apoi vom analiza modul în care este realizat calculul.După ce exemplul este încărcat, OghmaNano afișează dispozitivul în fereastra principală. Fereastra principală a dispozitivului este prezentată în ??. Simularea conține deja structura sa semiconductor, parametrii electrici, compozițiile aliajelor și configurația de emisie. Vom rula mai întâi această configurație de referință și abia apoi vom analiza modul în care este realizat calculul.
3. Lansarea simulării.3. Lansarea simulării.
Faceți clic pe butonul albastru, în formă de triunghi, cu eticheta „Rulează simularea”, aflat în bara de instrumente „Fișier”. Simularea efectuează o serie de calcule electrice la diferite tensiuni aplicate. Pe măsură ce tensiunea aplicată crește, algoritmul de rezolvare a ecuațiilor de drift-difuzie calculează potențialul electrostatic intern, concentrațiile de electroni și găuri, curenții acestora și ratele de recombinare. Rezultatele simulării sunt salvate în folderul pe care l-ați selectat în secțiunea 2.Faceți clic pe butonul albastru, în formă de triunghi, cu eticheta „Rulează simularea”, aflat în bara de instrumente „Fișier”. Simularea efectuează o serie de calcule electrice la diferite tensiuni aplicate. Pe măsură ce tensiunea aplicată crește, algoritmul de rezolvare a ecuațiilor de drift-difuzie calculează potențialul electrostatic intern, concentrațiile de electroni și găuri, curenții acestora și ratele de recombinare. Rezultatele simulării sunt salvate în folderul pe care l-ați selectat în secțiunea 2.
În timpul calculului, deschideți fila Terminal (vedeți ?? și ??). Aceasta afișează progresul rezolvării și mesajele de diagnosticare. O linie de ieșire care se modifică este normală: programul parcurge etapele de ajustare a parametrilor și rezolvă ecuațiile cuplate. Când procesul se termină, reveniți la fila Ieșire pentru a analiza rezultatele salvate. Dacă programul raportează o eroare, ieșirea din terminal este primul loc unde trebuie să căutați informațiile relevante de diagnosticare.În timpul calculului, deschideți fila Terminal (vedeți ?? și ??). Aceasta afișează progresul rezolvării și mesajele de diagnosticare. O linie de ieșire care se modifică este normală: programul parcurge etapele de ajustare a parametrilor și rezolvă ecuațiile cuplate. Când procesul se termină, reveniți la fila Ieșire pentru a analiza rezultatele salvate. Dacă programul raportează o eroare, ieșirea din terminal este primul loc unde trebuie să căutați informațiile relevante de diagnosticare.
4. Primele rezultate: geometria dispozitivului, curentul electric și lumina emisă.4. Primele rezultate: geometria dispozitivului, curentul electric și lumina emisă.
După o simulare reușită, fila „Output” afișează rezultatele simulării sub forma unei colecții de fișiere. Captura de ecran din ?? este un exemplu de fișiere generate de această simulare a unui LED infraroșu; fișierele disponibile pot varia în funcție de setările de ieșire și de versiunea software-ului.După o simulare reușită, fila „Output” afișează rezultatele simulării sub forma unei colecții de fișiere. Captura de ecran din ?? este un exemplu de fișiere generate de această simulare a unui LED infraroșu; fișierele disponibile pot varia în funcție de setările de ieșire și de versiunea software-ului.
device.csv pentru a vizualiza reprezentarea 3D a dispozitivului simulat și a structurii sale interne.Faceți dublu clic pe device.csv pentru a vizualiza reprezentarea 3D a dispozitivului simulat și a structurii sale interne.
jv.csv pentru a afișa graficul densității de curent în funcție de tensiunea aplicată.Faceți dublu clic pe jv.csv pentru a afișa graficul densității de curent în funcție de tensiunea aplicată.
v_cd_m2.csv; interpretați cu atenție unitățile fotometrice pentru lumina din spectrul infraroșu apropiat.Graficul care arată relația dintre tensiune și intensitatea luminoasă a fost generat pornind de la v_cd_m2.csv; interpretați cu atenție unitățile fotometrice pentru lumina din spectrul infraroșu apropiat.
v_eqe.csv.Eficiența cuantică externă, dependentă de tensiune, reprezentată grafic pe baza datelor din v_eqe.csv.Secțiunea „Ieșire” conține un set de fișiere și foldere în format CSV. OghmaNano poate deschide aceste fișiere direct: faceți dublu clic pe un fișier CSV pentru a-l afișa grafic sau faceți dublu clic pe un dispozitiv sau un fișier de instantanee acceptat pentru a lansa vizualizatorul corespunzător. Începeți cu device.csv, care deschide afișajul 3D. Această vizualizare facilitează înțelegerea structurii spațiale reprezentate de model înainte de interpretarea curbelor electrice.Secțiunea „Ieșire” conține un set de fișiere și foldere în format CSV. OghmaNano poate deschide aceste fișiere direct: faceți dublu clic pe un fișier CSV pentru a-l afișa grafic sau faceți dublu clic pe un dispozitiv sau un fișier de instantanee acceptat pentru a lansa vizualizatorul corespunzător. Începeți cu device.csv, care deschide afișajul 3D. Această vizualizare facilitează înțelegerea structurii spațiale reprezentate de model înainte de interpretarea curbelor electrice.
Caracteristica densitate de curent – tensiune (curba J–V) arată că dioda începe să conducă atunci când este aplicată o tensiune directă. La tensiuni scăzute, un număr relativ mic de purtători de sarcină este injectat în regiunea activă. Pe măsură ce barierele de joncțiune se reduc, curentul direct crește considerabil. Tensiunea la care apare o creștere vizibilă și bruscă nu este o constantă universală a materialului: aceasta depinde de structura dispozitivului, de contacte, de parametrii de transport și de scara grafică utilizată. De asemenea, este important de reținut că un curent mare nu înseamnă neapărat că o proporție mare din acel curent produce lumină utilă.Caracteristica densitate de curent – tensiune (curba J–V) arată că dioda începe să conducă atunci când este aplicată o tensiune directă. La tensiuni scăzute, un număr relativ mic de purtători de sarcină este injectat în regiunea activă. Pe măsură ce barierele de joncțiune se reduc, curentul direct crește considerabil. Tensiunea la care apare o creștere vizibilă și bruscă nu este o constantă universală a materialului: aceasta depinde de structura dispozitivului, de contacte, de parametrii de transport și de scara grafică utilizată. De asemenea, este important de reținut că un curent mare nu înseamnă neapărat că o proporție mare din acel curent produce lumină utilă.
4.1 Emisia de lumină și eficiența, în funcție de tensiune.4.1 Emisia de lumină și eficiența, în funcție de tensiune.
În continuare, deschideți v_cd_m2.csv pentru a analiza dependența tensiunii de cantitatea de lumină emisă, reprezentată grafic în exemplul dat. Graficul rezultat este prezentat în ?? mai jos. Luminozitatea reprezentată grafic (sau cantitatea de intensitate a luminii definită de simulare) crește pe măsură ce purtătorii de sarcină injectați încep să se recombine radiativ. În cazul unui dispozitiv cu infraroșu, rețineți că luminozitatea fotometrică, exprimată în cd m−2, ponderază lumina în funcție de sensibilitatea ochiului uman. Prin urmare, nu este cea mai bună măsură a emisiilor optice utile de 870 nm: puterea radiantă spectrală sau fluxul de fotoni sunt mai relevante. Fișierul și unitățile de măsură ale axelor trebuie interpretate în acest context.În continuare, deschideți v_cd_m2.csv pentru a analiza dependența tensiunii de cantitatea de lumină emisă, reprezentată grafic în exemplul dat. Graficul rezultat este prezentat în ?? mai jos. Luminozitatea reprezentată grafic (sau cantitatea de intensitate a luminii definită de simulare) crește pe măsură ce purtătorii de sarcină injectați încep să se recombine radiativ. În cazul unui dispozitiv cu infraroșu, rețineți că luminozitatea fotometrică, exprimată în cd m−2, ponderază lumina în funcție de sensibilitatea ochiului uman. Prin urmare, nu este cea mai bună măsură a emisiilor optice utile de 870 nm: puterea radiantă spectrală sau fluxul de fotoni sunt mai relevante. Fișierul și unitățile de măsură ale axelor trebuie interpretate în acest context.
Deschideți v_eqe.csv pentru a vizualiza eficiența cuantică externă simulată (EQE) în funcție de tensiune. În cazul unui LED, EQE exprimă numărul de fotoni emiși de dispozitiv pentru fiecare electron furnizat acestuia. Aceasta este diferită de fracția internă a evenimentelor de recombinare care generează fotoni. Pe măsură ce polarizarea se modifică, ratele concurente de emisie radiantă și neradiantă, pierderile de purtători și cuplarea optică pot afecta toate EQE. Prin urmare, dependența sa de tensiune nu trebuie să urmeze cu exactitate nici curba J–V, nici curba de luminozitate.Deschideți v_eqe.csv pentru a vizualiza eficiența cuantică externă simulată (EQE) în funcție de tensiune. În cazul unui LED, EQE exprimă numărul de fotoni emiși de dispozitiv pentru fiecare electron furnizat acestuia. Aceasta este diferită de fracția internă a evenimentelor de recombinare care generează fotoni. Pe măsură ce polarizarea se modifică, ratele concurente de emisie radiantă și neradiantă, pierderile de purtători și cuplarea optică pot afecta toate EQE. Prin urmare, dependența sa de tensiune nu trebuie să urmeze cu exactitate nici curba J–V, nici curba de luminozitate.
Aceste trei rezultate oferă răspunsuri la întrebări conexe, dar distincte: câtă sarcină este injectată? (J–V), cum variază emisia? (curba de emisie optică dependentă de tensiune) și cât de eficient este transformată sarcina injectată în fotoni extrași? (EQE).Aceste trei rezultate oferă răspunsuri la întrebări conexe, dar distincte: câtă sarcină este injectată? (J–V), cum variază emisia? (curba de emisie optică dependentă de tensiune) și cât de eficient este transformată sarcina injectată în fotoni extrași? (EQE).
5. Analizarea structurii stratificate, a procesului de dopare și a compoziției aliajului.5. Analizarea structurii stratificate, a procesului de dopare și a compoziției aliajului.
Reveniți la fereastra principală și deschideți editorul de straturi folosind butonul albastru cu linii suprapuse, aflat în partea stângă a vizualizării structurii dispozitivului. Editorul afișează ordinea straturilor semiconductoare și grosimile lor configurate. Dispozitivul de referință este o structură dublă heterostructură GaAs/AlGaAs, cu următoarea configurație nominală, citită de sus în jos, spre contactul din spate.Reveniți la fereastra principală și deschideți editorul de straturi folosind butonul albastru cu linii suprapuse, aflat în partea stângă a vizualizării structurii dispozitivului. Editorul afișează ordinea straturilor semiconductoare și grosimile lor configurate. Dispozitivul de referință este o structură dublă heterostructură GaAs/AlGaAs, cu următoarea configurație nominală, citită de sus în jos, spre contactul din spate.
| StratStrat | MaterialeMateriale | GrosimeGrosime | Dopaj (m−3)Dopaj (m−3) | FuncțieFuncție |
|---|---|---|---|---|
| pp | Al0,3Ga0,7AsAl0,3Ga0,7As | 200 nm200 nm | Receptori: 5 × 1023Receptori: 5 × 1023 | Strat de injectare a găurilor și fereastră cu bandă interzisă largăStrat de injectare a găurilor și fereastră cu bandă interzisă largă |
| eueu | GaAs (arsenură de galiu)GaAs (arsenură de galiu) | 300 nm300 nm | În principiu, nedopat.În principiu, nedopat. | Regiune activă cu emisii radiative.Regiune activă cu emisii radiative. |
| nn | Al0,3Ga0,7AsAl0,3Ga0,7As | 200 nm200 nm | Donatori: 5 × 1023Donatori: 5 × 1023 | Strat de injectare a electronilor și strat de confinare.Strat de injectare a electronilor și strat de confinare. |
| n+n+ | GaAs (arsenură de galiu)GaAs (arsenură de galiu) | 100 nm100 nm | Donatori: 1 × 1024Donatori: 1 × 1024 | Zona din spate, cu concentrație foarte mare de dopant.Zona din spate, cu concentrație foarte mare de dopant. |
Acestea sunt setările implicite ale exemplului din tutorial. Editorul de straturi este locul principal în care trebuie să verificați valorile din versiunea pe care ați încărcat-o. AlGaAs-ul cu bandă largă, plasat pe ambele părți ale GaAs-ului cu bandă mai îngustă, creează discontinuități în benzile de energie. Acest lucru ajută la localizarea purtătorilor injectați în regiunea centrală. Stratul posterior de GaAs facilitează contactul electric, deși GaAs poate, de asemenea, să absoarbă lumina care se deplasează spre acea parte a stivei, astfel încât proiectarea optică și electrică trebuie luate în considerare împreună.Acestea sunt setările implicite ale exemplului din tutorial. Editorul de straturi este locul principal în care trebuie să verificați valorile din versiunea pe care ați încărcat-o. AlGaAs-ul cu bandă largă, plasat pe ambele părți ale GaAs-ului cu bandă mai îngustă, creează discontinuități în benzile de energie. Acest lucru ajută la localizarea purtătorilor injectați în regiunea centrală. Stratul posterior de GaAs facilitează contactul electric, deși GaAs poate, de asemenea, să absoarbă lumina care se deplasează spre acea parte a stivei, astfel încât proiectarea optică și electrică trebuie luate în considerare împreună.
Selectați banda electrică și deschideți secțiunea „Dopare/Ioni”. Graficul arată modul în care densitățile donatorilor și ale acceptorilor variază în cadrul dispozitivului. Doparea pozitivă în regiunile de tip n furnizează electroni; doparea cu acceptori în regiunea de tip p furnizează găuri. Stratul central de GaAs este, în principiu, intrinsec, dar nu este lipsit de purtători: în condiții de polarizare directă, electroni și găuri sunt injectați în acesta din ambele părți.Selectați banda electrică și deschideți secțiunea „Dopare/Ioni”. Graficul arată modul în care densitățile donatorilor și ale acceptorilor variază în cadrul dispozitivului. Doparea pozitivă în regiunile de tip n furnizează electroni; doparea cu acceptori în regiunea de tip p furnizează găuri. Stratul central de GaAs este, în principiu, intrinsec, dar nu este lipsit de purtători: în condiții de polarizare directă, electroni și găuri sunt injectați în acesta din ambele părți.
Din aceeași panglică, deschideți opțiunile „Gradient de material” și „Deformație” pentru a vizualiza parametrii de compoziție a aliajului pe axele x, y și z. Pentru AlxGa1−xAs, fracția de aluminiu este x = 0,30 în straturile de barieră și zero în GaAs pur. Compoziția materialului nu este doar o etichetă: aceasta modifică banda de energie a aliajului, afinitatea electronică și alte proprietăți electrice utilizate de scripturile materialului. Profilul dorit pentru x ar trebui să corespundă cu secvența fizică a straturilor afișată în editorul de straturi.Din aceeași panglică, deschideți opțiunile „Gradient de material” și „Deformație” pentru a vizualiza parametrii de compoziție a aliajului pe axele x, y și z. Pentru AlxGa1−xAs, fracția de aluminiu este x = 0,30 în straturile de barieră și zero în GaAs pur. Compoziția materialului nu este doar o etichetă: aceasta modifică banda de energie a aliajului, afinitatea electronică și alte proprietăți electrice utilizate de scripturile materialului. Profilul dorit pentru x ar trebui să corespundă cu secvența fizică a straturilor afișată în editorul de straturi.
6. Cuplarea optică: care fotoni scapă?6. Cuplarea optică: care fotoni scapă?
Un foton creat în stratul activ GaAs nu părăsește neapărat LED-ul. GaAs are un indice de refracție ridicat, astfel încât fotonii care ajung la o interfață semiconductor-aer la unghiuri suficient de oblice pot suferi o reflexie internă totală. Reflexiile interne, absorbția în semiconductor și absorbția la contacte pot reduce toate numărul de fotoni care ies. Prin urmare, un dispozitiv poate avea o rată mare de recombinare radiativă, dar o emisie externă relativ modestă.Un foton creat în stratul activ GaAs nu părăsește neapărat LED-ul. GaAs are un indice de refracție ridicat, astfel încât fotonii care ajung la o interfață semiconductor-aer la unghiuri suficient de oblice pot suferi o reflexie internă totală. Reflexiile interne, absorbția în semiconductor și absorbția la contacte pot reduce toate numărul de fotoni care ies. Prin urmare, un dispozitiv poate avea o rată mare de recombinare radiativă, dar o emisie externă relativ modestă.
Deschideți meniul „Optical” și selectați opțiunea „optical-outcoupling view”. Graficul rezultat arată modul în care probabilitatea ca un foton generat să iasă din sistem depinde de poziția sa în interiorul straturilor. Diagrama din ?? oferă o imagine spațială, în timp ce curba asociată din ?? arată probabilitatea de ieșire în funcție de adâncimea poziției de emisie.Deschideți meniul „Optical” și selectați opțiunea „optical-outcoupling view”. Graficul rezultat arată modul în care probabilitatea ca un foton generat să iasă din sistem depinde de poziția sa în interiorul straturilor. Diagrama din ?? oferă o imagine spațială, în timp ce curba asociată din ?? arată probabilitatea de ieșire în funcție de adâncimea poziției de emisie.
Un detaliu important în acest exemplu: rezultatul privind probabilitatea de „evadare” este afișat doar în regiunea în care modelul generează lumină. În principiu, fotonii ar putea „evada” dacă ar fi generați în alte straturi; graficul este limitat la regiunea de emisie selectată de simulare, în loc să afirme că „evadarea” este fizic imposibilă în alte locuri. Probabilitatea de „evadare” nu ne oferă, de una singură, informații despre intensitatea totală emisă: aceasta trebuie combinată cu distribuția spațială și spectrală a fotonilor generați.Un detaliu important în acest exemplu: rezultatul privind probabilitatea de „evadare” este afișat doar în regiunea în care modelul generează lumină. În principiu, fotonii ar putea „evada” dacă ar fi generați în alte straturi; graficul este limitat la regiunea de emisie selectată de simulare, în loc să afirme că „evadarea” este fizic imposibilă în alte locuri. Probabilitatea de „evadare” nu ne oferă, de una singură, informații despre intensitatea totală emisă: aceasta trebuie combinată cu distribuția spațială și spectrală a fotonilor generați.
Din punct de vedere conceptual, fluxul de fotoni extras se determină prin ponderarea generării radiației în întreaga regiune activă cu probabilitatea de ieșire. Pentru o descriere unidimensională dependentă de adâncime, aceasta poate fi reprezentată schematic astfel:Din punct de vedere conceptual, fluxul de fotoni extras se determină prin ponderarea generării radiației în întreaga regiune activă cu probabilitatea de ieșire. Pentru o descriere unidimensională dependentă de adâncime, aceasta poate fi reprezentată schematic astfel:
\[ \Phi_{\mathrm{out}}(\lambda) =\int R_{\mathrm{ph}}(z,\lambda)\,P_{\mathrm{esc}}(z,\lambda)\,dz . \]\[ \Phi_{\mathrm{out}}(\lambda) =\int R_{\mathrm{ph}}(z,\lambda)\,P_{\mathrm{esc}}(z,\lambda)\,dz . \]
Această ecuație explică de ce modificarea grosimii stratului sau a constantelor optice poate schimba emisia măsurată, fără a modifica neapărat rata de recombinare electrică. De asemenea, explică de ce profilul spațial al generării de fotoni este important.Această ecuație explică de ce modificarea grosimii stratului sau a constantelor optice poate schimba emisia măsurată, fără a modifica neapărat rata de recombinare electrică. De asemenea, explică de ce profilul spațial al generării de fotoni este important.
7. Capturi de ecran ale simulării: benzile de energie în funcție de variațiile tensiunii.7. Capturi de ecran ale simulării: benzile de energie în funcție de variațiile tensiunii.
Reveniți la fereastra principală, selectați „Ieșire” și faceți dublu clic pe folderul snapshots. Aceasta va deschide vizualizatorul de imagini, unde un cursor vă permite să navigați între rezultatele calculate pentru tensiunile succesive aplicate. De asemenea, puteți alege ce cantități să afișați în grafic, cum ar fi marginea benzii de conducție, marginea benzii de valență, nivelurile cvasi-Fermi pentru electroni și găuri, densitățile purtătorilor de sarcină, componentele curentului și ratele de recombinare.Reveniți la fereastra principală, selectați „Ieșire” și faceți dublu clic pe folderul snapshots. Aceasta va deschide vizualizatorul de imagini, unde un cursor vă permite să navigați între rezultatele calculate pentru tensiunile succesive aplicate. De asemenea, puteți alege ce cantități să afișați în grafic, cum ar fi marginea benzii de conducție, marginea benzii de valență, nivelurile cvasi-Fermi pentru electroni și găuri, densitățile purtătorilor de sarcină, componentele curentului și ratele de recombinare.
Începeți prin a reprezenta grafic marginea benzii de conducție (EC), marginea benzii de valență (EV) și nivelurile cvasi-Fermi pentru electroni și găuri (EFn și EFp). Imaginile din ?? ilustrează modul în care benzile răspund la creșterea tensiunii aplicate. În stare de echilibru, nivelurile Fermi pentru electroni și găuri coincid; sub tensiune directă, acestea se separă, reflectând populațiile de electroni și găuri aflate în stare de dezechilibru.Începeți prin a reprezenta grafic marginea benzii de conducție (EC), marginea benzii de valență (EV) și nivelurile cvasi-Fermi pentru electroni și găuri (EFn și EFp). Imaginile din ?? ilustrează modul în care benzile răspund la creșterea tensiunii aplicate. În stare de echilibru, nivelurile Fermi pentru electroni și găuri coincid; sub tensiune directă, acestea se separă, reflectând populațiile de electroni și găuri aflate în stare de dezechilibru.
La prima vedere, graficele care reprezintă marginile benzilor de energie pot părea neașteptat de uniforme pe suprafețele de contact AlGaAs/GaAs. Această imagine specifică nu include contribuția proprietăților aliajului, care depind de compoziție, atunci când se trasează marginile benzilor de energie afișate. Totuși, scripturile materialelor continuă să furnizeze parametri care depind de compoziție modelului electric. Nu interpretați absența aparentă a unei deplasări a benzii în această diagramă ca pe o dovadă că modelul tratează AlGaAs și GaAs ca având aceleași lățimi de bandă. Verificați graficul compoziției și parametrii materialelor împreună cu imaginea.La prima vedere, graficele care reprezintă marginile benzilor de energie pot părea neașteptat de uniforme pe suprafețele de contact AlGaAs/GaAs. Această imagine specifică nu include contribuția proprietăților aliajului, care depind de compoziție, atunci când se trasează marginile benzilor de energie afișate. Totuși, scripturile materialelor continuă să furnizeze parametri care depind de compoziție modelului electric. Nu interpretați absența aparentă a unei deplasări a benzii în această diagramă ca pe o dovadă că modelul tratează AlGaAs și GaAs ca având aceleași lățimi de bandă. Verificați graficul compoziției și parametrii materialelor împreună cu imaginea.
7.1 Populațiile de purtători aflate în declin și statisticile utilizate.7.1 Populațiile de purtători aflate în declin și statisticile utilizate.
Configurația de referință actuală utilizează statistica purtătorilor de sarcină Maxwell–Boltzmann. Aceasta este adesea o aproximare utilă pentru regiunile semiconductoare nedegenerate, dar este mai puțin fiabilă atunci când nivelul cvasi-Fermi al electronilor se apropie sau intră în banda de conducție, sau când nivelul cvasi-Fermi al golurilor se apropie sau intră în banda de valență. În acest caz, populația purtătorilor de sarcină devine degenerată, iar statistica Fermi–Dirac ar oferi o descriere mai adecvată din punct de vedere fizic.Configurația de referință actuală utilizează statistica purtătorilor de sarcină Maxwell–Boltzmann. Aceasta este adesea o aproximare utilă pentru regiunile semiconductoare nedegenerate, dar este mai puțin fiabilă atunci când nivelul cvasi-Fermi al electronilor se apropie sau intră în banda de conducție, sau când nivelul cvasi-Fermi al golurilor se apropie sau intră în banda de valență. În acest caz, populația purtătorilor de sarcină devine degenerată, iar statistica Fermi–Dirac ar oferi o descriere mai adecvată din punct de vedere fizic.
În cazul unei injecții puternice, graficele obținute pot sugera, prin urmare, o populație de purtători similară cu cea dintr-o inversie sau o divizare a nivelului quasi-Fermi, dar valorile numerice ar trebui interpretate ținând cont de această limitare a modelului. O analiză riguroasă a inversiei populației și a transportului la injecție puternică ar utiliza, în mod ideal, statistica Fermi-Dirac și, acolo unde este relevant, fizica suplimentară a sistemelor cu mulți corpuri și a amplificării optice. Aceste rezultate obținute cu LED-uri nu implică existența unei emisiuni stimulate sau a funcționării unui laser.În cazul unei injecții puternice, graficele obținute pot sugera, prin urmare, o populație de purtători similară cu cea dintr-o inversie sau o divizare a nivelului quasi-Fermi, dar valorile numerice ar trebui interpretate ținând cont de această limitare a modelului. O analiză riguroasă a inversiei populației și a transportului la injecție puternică ar utiliza, în mod ideal, statistica Fermi-Dirac și, acolo unde este relevant, fizica suplimentară a sistemelor cu mulți corpuri și a amplificării optice. Aceste rezultate obținute cu LED-uri nu implică existența unei emisiuni stimulate sau a funcționării unui laser.
7.2 Recombinare prin emisie de radiații și recombinare fără emisie de radiații.7.2 Recombinare prin emisie de radiații și recombinare fără emisie de radiații.
În vizualizatorul de imagini, selectați cantitatea de recombinare de la electroni liberi la găuri libere. Aceasta reprezintă recombinarea directă a electronilor și găurilor libere, procesul utilizat în exemplu pentru a genera fotoni. Într-un model simplificat al materialului, rata netă poate fi exprimată astfel:În vizualizatorul de imagini, selectați cantitatea de recombinare de la electroni liberi la găuri libere. Aceasta reprezintă recombinarea directă a electronilor și găurilor libere, procesul utilizat în exemplu pentru a genera fotoni. Într-un model simplificat al materialului, rata netă poate fi exprimată astfel:
\[ R_{\mathrm{rad}}=B(np-n_i^2), \]\[ R_{\mathrm{rad}}=B(np-n_i^2), \]
unde B este un coeficient de emisie, iar n, p și ni reprezintă densitățile de electroni, găuri și purtători intrinseci. Rata ar trebui să fie concentrată în zonele în care populațiile de electroni și găuri se suprapun în mod semnificativ, în special în stratul activ GaAs. În acest tutorial, se utilizează rata de recombinare directă, împreună cu spectrul de emisie GaAs, pentru a determina distribuția lungimilor de undă ale fotonilor generați.unde B este un coeficient de emisie, iar n, p și ni reprezintă densitățile de electroni, găuri și purtători intrinseci. Rata ar trebui să fie concentrată în zonele în care populațiile de electroni și găuri se suprapun în mod semnificativ, în special în stratul activ GaAs. În acest tutorial, se utilizează rata de recombinare directă, împreună cu spectrul de emisie GaAs, pentru a determina distribuția lungimilor de undă ale fotonilor generați.
Selectați și rezultatul referitor la recombinarea Auger. Recombinarea Auger transferă energia recombinării electron-gaură către un alt purtător de sarcină, în loc să emită un foton. Aceasta devine adesea mai importantă la concentrații mari de purtători de sarcină și reprezintă un posibil mecanism de reducere a eficienței în cazul unei injecții puternice. Compararea profilurilor Auger și a celor de recombinare directă relevă unde sarcina injectată este utilizată pentru generarea de lumină utilă și unde este pierdută prin procese concurente.Selectați și rezultatul referitor la recombinarea Auger. Recombinarea Auger transferă energia recombinării electron-gaură către un alt purtător de sarcină, în loc să emită un foton. Aceasta devine adesea mai importantă la concentrații mari de purtători de sarcină și reprezintă un posibil mecanism de reducere a eficienței în cazul unei injecții puternice. Compararea profilurilor Auger și a celor de recombinare directă relevă unde sarcina injectată este utilizată pentru generarea de lumină utilă și unde este pierdută prin procese concurente.
De asemenea, puteți selecta afișarea spectrului de emisie în vizualizatorul de imagini. Graficul prezentat în ?? permite examinarea spectrului de emisie la diferite valori succesive ale tensiunii. Observați cum se modifică amplitudinea în funcție de tensiunea aplicată, pe măsură ce injecția de purtători și recombinarea radiativă cresc. O modificare a intensității optice nu implică neapărat o modificare identică a lungimii de undă a vârfului spectral.De asemenea, puteți selecta afișarea spectrului de emisie în vizualizatorul de imagini. Graficul prezentat în ?? permite examinarea spectrului de emisie la diferite valori succesive ale tensiunii. Observați cum se modifică amplitudinea în funcție de tensiunea aplicată, pe măsură ce injecția de purtători și recombinarea radiativă cresc. O modificare a intensității optice nu implică neapărat o modificare identică a lungimii de undă a vârfului spectral.
8. Configurarea modelului de emisie.8. Configurarea modelului de emisie.
Reveniți la fereastra principală a dispozitivului și deschideți parametrii de emisie. Editorul prezentat în ?? controlează modul în care recombinarea electrică este transformată într-un spectru de emisie. În acest exemplu, recombinarea de tip „liber-la-liber” este activată ca sursă de emisie, iar distribuția lungimilor de undă este ponderată folosind datele spectrului de emisie GaAs din baza de date a materialelor.Reveniți la fereastra principală a dispozitivului și deschideți parametrii de emisie. Editorul prezentat în ?? controlează modul în care recombinarea electrică este transformată într-un spectru de emisie. În acest exemplu, recombinarea de tip „liber-la-liber” este activată ca sursă de emisie, iar distribuția lungimilor de undă este ponderată folosind datele spectrului de emisie GaAs din baza de date a materialelor.
Această distincție este importantă. Un calcul al derivației și difuziei electrice oferă rata spațială la care electronii și golurile se recombină; nu specifică, însă, în mod independent, modul exact în care acei fotoni sunt distribuiți în funcție de lungimea de undă. Profilul spectral ales furnizează informațiile optice lipsă. Generarea spectrală internă rezultată poate fi apoi combinată cu calculul de extracție menționat în secțiunea 6, pentru a estima ce parte din lumină este emisă. Spectrul materialului trebuie ales în funcție de temperatura dispozitivului și de materialul emițător, și nu trebuie presupus că este universal pentru fiecare structură GaAs.Această distincție este importantă. Un calcul al derivației și difuziei electrice oferă rata spațială la care electronii și golurile se recombină; nu specifică, însă, în mod independent, modul exact în care acei fotoni sunt distribuiți în funcție de lungimea de undă. Profilul spectral ales furnizează informațiile optice lipsă. Generarea spectrală internă rezultată poate fi apoi combinată cu calculul de extracție menționat în secțiunea 6, pentru a estima ce parte din lumină este emisă. Spectrul materialului trebuie ales în funcție de temperatura dispozitivului și de materialul emițător, și nu trebuie presupus că este universal pentru fiecare structură GaAs.
9. Scripturi pentru materiale electrice și suprascrieri pentru straturile active.9. Scripturi pentru materiale electrice și suprascrieri pentru straturile active.
Deschideți editorul de parametri electrici din fereastra principală a dispozitivului. OghmaNano utilizează parametri ai materialului pentru a descrie transportul, energiile de bandă, densitățile de stări și recombinarea în fiecare regiune a semiconductorului. Unii parametri sunt obținuți prin evaluarea scriptului Lua al materialului, ceea ce poate face ca valorile acestora să depindă de compoziție și de alți factori. Examinați vizualizarea scriptului prezentată în ?? pentru a vedea modul în care sunt definite proprietățile materialului activ.Deschideți editorul de parametri electrici din fereastra principală a dispozitivului. OghmaNano utilizează parametri ai materialului pentru a descrie transportul, energiile de bandă, densitățile de stări și recombinarea în fiecare regiune a semiconductorului. Unii parametri sunt obținuți prin evaluarea scriptului Lua al materialului, ceea ce poate face ca valorile acestora să depindă de compoziție și de alți factori. Examinați vizualizarea scriptului prezentată în ?? pentru a vedea modul în care sunt definite proprietățile materialului activ.
Capacitatea de a utiliza o bază de date comună de materiale este valoroasă: reduce duplicarea și permite diferitelor dispozitive de test să pornească de la un set consistent de parametri fizici. Cu toate acestea, o înregistrare într-o bază de date reprezintă doar un punct de plecare, nu o garanție că fiecare dispozitiv fabricat are aceleași proprietăți. Durata de viață, densitatea defectelor, coeficienții eficienți de recombinare și alte valori pot depinde de metoda de creștere, de tensiune, de interfețe, de dopare, de temperatură și de procesarea experimentală.Capacitatea de a utiliza o bază de date comună de materiale este valoroasă: reduce duplicarea și permite diferitelor dispozitive de test să pornească de la un set consistent de parametri fizici. Cu toate acestea, o înregistrare într-o bază de date reprezintă doar un punct de plecare, nu o garanție că fiecare dispozitiv fabricat are aceleași proprietăți. Durata de viață, densitatea defectelor, coeficienții eficienți de recombinare și alte valori pot depinde de metoda de creștere, de tensiune, de interfețe, de dopare, de temperatură și de procesarea experimentală.
În fereastra de modificare a parametrilor, exemplul înlocuiește coeficienții selectați de recombinare Auger din stratul activ GaAs. Acest lucru permite modelului să utilizeze valori mai potrivite pentru acest dispozitiv specific, fără a modifica definiția materialului pentru fiecare simulare în parte. Selectorul „Set override” prezentat în ?? controlează care parametri sunt modificați. Parametrii care nu sunt selectați continuă să utilizeze valorile din baza de date a materialelor sau din script.În fereastra de modificare a parametrilor, exemplul înlocuiește coeficienții selectați de recombinare Auger din stratul activ GaAs. Acest lucru permite modelului să utilizeze valori mai potrivite pentru acest dispozitiv specific, fără a modifica definiția materialului pentru fiecare simulare în parte. Selectorul „Set override” prezentat în ?? controlează care parametri sunt modificați. Parametrii care nu sunt selectați continuă să utilizeze valorile din baza de date a materialelor sau din script.
Este mai bine să se modifice scriptul materialului global doar atunci când este necesară calibrarea unui dispozitiv, decât să se facă acest lucru de fiecare dată. De exemplu, un LED măsurat poate prezenta pierderi mai mari de tip Auger decât cele prevăzute de o parametrizare de referință idealizată. O modificare locală face ca această presupunere să fie explicită și menține modelul original al bazei de date disponibil pentru alte proiecte. Atunci când se compară simulările, înregistrați atât modelul comun al materialului, cât și orice valori modificate local: altfel, două dispozitive etichetate drept „GaAs” ar putea utiliza ipoteze fizice diferite, fără ca acest lucru să fie evident.Este mai bine să se modifice scriptul materialului global doar atunci când este necesară calibrarea unui dispozitiv, decât să se facă acest lucru de fiecare dată. De exemplu, un LED măsurat poate prezenta pierderi mai mari de tip Auger decât cele prevăzute de o parametrizare de referință idealizată. O modificare locală face ca această presupunere să fie explicită și menține modelul original al bazei de date disponibil pentru alte proiecte. Atunci când se compară simulările, înregistrați atât modelul comun al materialului, cât și orice valori modificate local: altfel, două dispozitive etichetate drept „GaAs” ar putea utiliza ipoteze fizice diferite, fără ca acest lucru să fie evident.
10. Explorarea bazei de date cu materiale pe bază de GaAs.10. Explorarea bazei de date cu materiale pe bază de GaAs.
Selectați fila „Baze de date” din bara de instrumente principală și deschideți baza de date „Materiale”. Navigați la secțiunea „Materiale anorganice” și găsiți arsenura de galiu (GaAs). Folderul materialului conține diverse tipuri de informații. Datele privind absorbția optică descriu cât de puternic absoarbe GaAs diferite lungimi de undă, în timp ce emission.csv specifică profilul spectrului de emisie utilizat în exemplul LED. Scriptul gallium arsenide.lua definește proprietățile electrice ale materialului utilizate de către programul de simulare.Selectați fila „Baze de date” din bara de instrumente principală și deschideți baza de date „Materiale”. Navigați la secțiunea „Materiale anorganice” și găsiți arsenura de galiu (GaAs). Folderul materialului conține diverse tipuri de informații. Datele privind absorbția optică descriu cât de puternic absoarbe GaAs diferite lungimi de undă, în timp ce emission.csv specifică profilul spectrului de emisie utilizat în exemplul LED. Scriptul gallium arsenide.lua definește proprietățile electrice ale materialului utilizate de către programul de simulare.
emission.csv și scriptul Lua pentru proprietățile electrice ale materialului.În baza de date a materialelor, intrarea corespunzătoare GaAs include date optice emission.csv și scriptul Lua pentru proprietățile electrice ale materialului.
emission.csv.Profilul emisiilor GaAs în spectrul infraroșu apropiat a fost obținut începând cu emission.csv.Spectrul din ?? reprezintă o formă spectrală. El nu este, în sine, o predicție a puterii emise: pentru aceasta este necesar un calcul electric al ratei de generare a radiației și un calcul optic al cantității de lumină generată care ajunge în lumea exterioară. În schimb, spectrul de absorbție și scriptul Lua descriu aspecte diferite ale aceluiași semiconductor. Toate cele trei elemente pot fi necesare pentru o simulare coerentă a unui dispozitiv electro-optic.Spectrul din ?? reprezintă o formă spectrală. El nu este, în sine, o predicție a puterii emise: pentru aceasta este necesar un calcul electric al ratei de generare a radiației și un calcul optic al cantității de lumină generată care ajunge în lumea exterioară. În schimb, spectrul de absorbție și scriptul Lua descriu aspecte diferite ale aceluiași semiconductor. Toate cele trei elemente pot fi necesare pentru o simulare coerentă a unui dispozitiv electro-optic.
11. Corelația dintre recombinare, eficiența internă și producție.11. Corelația dintre recombinare, eficiența internă și producție.
Acum putem reconstitui imaginea fizică din spatele diagramelor. Curentul total injectat furnizează purtători de sarcină dispozitivului; aceștia pot suferi recombinare prin canale radiative sau neradiative sau pot scăpa prin contacte. Pentru un dispozitiv unidimensional aflat într-o stare staționară, cu o evaluare consistentă a curentului, o estimare utilă a eficienței radiative interne este:Acum putem reconstitui imaginea fizică din spatele diagramelor. Curentul total injectat furnizează purtători de sarcină dispozitivului; aceștia pot suferi recombinare prin canale radiative sau neradiative sau pot scăpa prin contacte. Pentru un dispozitiv unidimensional aflat într-o stare staționară, cu o evaluare consistentă a curentului, o estimare utilă a eficienței radiative interne este:
\[ \eta_{\mathrm{int}}\simeq \frac{q\int R_{\mathrm{rad}}(z)\,dz}{|J|}, \]\[ \eta_{\mathrm{int}}\simeq \frac{q\int R_{\mathrm{rad}}(z)\,dz}{|J|}, \]
unde J este densitatea curentului și fiecare eveniment de emisie este considerat ca producând un singur foton. Expresia reprezintă mai degrabă o estimare decât o identitate, în cazul în care pierderile, alți factori de generare sau condiții de frontieră neobișnuite necesită o înregistrare suplimentară a datelor. Eficiența cuantică externă depinde, așadar, de proporția fotonilor generați care pot, de fapt, să iasă:unde J este densitatea curentului și fiecare eveniment de emisie este considerat ca producând un singur foton. Expresia reprezintă mai degrabă o estimare decât o identitate, în cazul în care pierderile, alți factori de generare sau condiții de frontieră neobișnuite necesită o înregistrare suplimentară a datelor. Eficiența cuantică externă depinde, așadar, de proporția fotonilor generați care pot, de fapt, să iasă:
\[ \eta_{\mathrm{ext}} \simeq\eta_{\mathrm{int}}\,\eta_{\mathrm{out}}. \]\[ \eta_{\mathrm{ext}} \simeq\eta_{\mathrm{int}}\,\eta_{\mathrm{out}}. \]
Într-un calcul spectral, fracția de cuplare optică poate depinde, la rândul ei, de lungimea de undă și de poziția emisie. Prin urmare, curba electrică J–V, imaginea instantanee a recombinării radiative, spectrul de emisie și graficul probabilității de scăpare sunt elemente complementare, nu interschimbabile. O simulare credibilă a unui LED ar trebui evaluată în raport cu toate aceste elemente.Într-un calcul spectral, fracția de cuplare optică poate depinde, la rândul ei, de lungimea de undă și de poziția emisie. Prin urmare, curba electrică J–V, imaginea instantanee a recombinării radiative, spectrul de emisie și graficul probabilității de scăpare sunt elemente complementare, nu interschimbabile. O simulare credibilă a unui LED ar trebui evaluată în raport cu toate aceste elemente.
12. Investigatii suplimentare.12. Investigatii suplimentare.
După ce calculul de referință a fost executat cu succes, salvați o copie separată și modificați, pe rând, câte un aspect al dispozitivului. Comparați aceleași valori după fiecare execuție – J–V, recombinare, spectre și EQE – astfel încât o modificare a unei singure curbe să nu fie interpretată greșit ca o îmbunătățire generală.După ce calculul de referință a fost executat cu succes, salvați o copie separată și modificați, pe rând, câte un aspect al dispozitivului. Comparați aceleași valori după fiecare execuție – J–V, recombinare, spectre și EQE – astfel încât o modificare a unei singure curbe să nu fie interpretată greșit ca o îmbunătățire generală.
Experimentul 1: Modificați grosimea stratului activ. Comparați regiunile de GaAs cu grosimea de 150, 300 și 500 nm, menținând neschimbate celelalte setări.Experimentul 1: Modificați grosimea stratului activ. Comparați regiunile de GaAs cu grosimea de 150, 300 și 500 nm, menținând neschimbate celelalte setări.
Arată explicația.Arată explicația.
O modificare a grosimii stratului activ poate afecta suprapunerea purtătorilor de sarcină, volumul disponibil pentru recombinarea radiativă, reabsorbția și probabilitatea de emisie optică. O regiune mai groasă nu este neapărat necesară pentru a îmbunătăți eficiența externă.O modificare a grosimii stratului activ poate afecta suprapunerea purtătorilor de sarcină, volumul disponibil pentru recombinarea radiativă, reabsorbția și probabilitatea de emisie optică. O regiune mai groasă nu este neapărat necesară pentru a îmbunătăți eficiența externă.
Experimentul 2: Modificați proporția aliajului de Al. Comparați valorile x = 0,20 și x = 0,30 în straturile de AlGaAs.Experimentul 2: Modificați proporția aliajului de Al. Comparați valorile x = 0,20 și x = 0,30 în straturile de AlGaAs.
Arată explicația.Arată explicația.
Modificarea compoziției schimbă straturile de confinament cu bandă interzisă largă și, prin urmare, alinierea benzilor de energie și proprietățile optice ale acestora. Analizați profilul compoziției și specificațiile materialelor atunci când interpretați rezultatele.Modificarea compoziției schimbă straturile de confinament cu bandă interzisă largă și, prin urmare, alinierea benzilor de energie și proprietățile optice ale acestora. Analizați profilul compoziției și specificațiile materialelor atunci când interpretați rezultatele.
Experimentul 3: Testarea ipotezelor privind recombinarea. Modificați efectul de suprimare Auger al stratului activ și analizați răspunsul la tensiune înaltă.Experimentul 3: Testarea ipotezelor privind recombinarea. Modificați efectul de suprimare Auger al stratului activ și analizați răspunsul la tensiune înaltă.
Arată explicația.Arată explicația.
Rata Auger poate crește rapid odată cu creșterea densității purtătorilor de sarcină injectați. O pierdere mai mare de energie prin procese neradiative poate reduce eficiența cuantică externă (EQE), chiar și în timp ce curentul electric total continuă să crească.Rata Auger poate crește rapid odată cu creșterea densității purtătorilor de sarcină injectați. O pierdere mai mare de energie prin procese neradiative poate reduce eficiența cuantică externă (EQE), chiar și în timp ce curentul electric total continuă să crească.
Experimentul 4: Analizați extracția optică. Comparați predicțiile privind probabilitatea de evadare, modificând grosimea unui strat optic sau un set valid de constante optice.Experimentul 4: Analizați extracția optică. Comparați predicțiile privind probabilitatea de evadare, modificând grosimea unui strat optic sau un set valid de constante optice.
Arată explicația.Arată explicația.
Acest lucru permite distingerea între o modificare a generării interne de fotoni și o modificare a modului în care acești fotoni părăsesc dispozitivul. Raportați ambele aspecte ori de câte ori este posibil.Acest lucru permite distingerea între o modificare a generării interne de fotoni și o modificare a modului în care acești fotoni părăsesc dispozitivul. Raportați ambele aspecte ori de câte ori este posibil.
13. Rezumat13. Rezumat
În acest tutorial, am încărcat și am pus în funcțiune LED-ul GaAs/AlGaAs cu o lungime de undă de 870 nm, am deschis graficele sale J–V, graficul puterii optice în funcție de tensiune și graficul EQE și am analizat structura sa 3D. Apoi, am folosit editorii de straturi, de dopare și de aliaje pentru a examina proiectul electric, iar vizualizatorul de imagini pentru a urmări curbarea benzilor și recombinarea în timpul aplicării tensiunii.În acest tutorial, am încărcat și am pus în funcțiune LED-ul GaAs/AlGaAs cu o lungime de undă de 870 nm, am deschis graficele sale J–V, graficul puterii optice în funcție de tensiune și graficul EQE și am analizat structura sa 3D. Apoi, am folosit editorii de straturi, de dopare și de aliaje pentru a examina proiectul electric, iar vizualizatorul de imagini pentru a urmări curbarea benzilor și recombinarea în timpul aplicării tensiunii.
Rezultatele ilustrează un principiu fundamental al modelării LED-urilor: injecția electrică determină numărul de purtători de sarcină disponibili; competiția dintre recombinarea radiativă și cea neradiativă determină numărul de fotoni generați; iar cuplarea optică determină numărul de fotoni care sunt emiși. Editorul de emisii, suprascrierea parametrilor locali și baza de date GaAs demonstrează modul în care aceste descrieri fizice sunt conectate în cadrul OghmaNano. Atunci când se îmbunătățește un LED, toate cele trei mecanisme merită atenție.Rezultatele ilustrează un principiu fundamental al modelării LED-urilor: injecția electrică determină numărul de purtători de sarcină disponibili; competiția dintre recombinarea radiativă și cea neradiativă determină numărul de fotoni generați; iar cuplarea optică determină numărul de fotoni care sunt emiși. Editorul de emisii, suprascrierea parametrilor locali și baza de date GaAs demonstrează modul în care aceste descrieri fizice sunt conectate în cadrul OghmaNano. Atunci când se îmbunătățește un LED, toate cele trei mecanisme merită atenție.
Pentru informații suplimentare, consultați următoarele surse: scripturi despre materiale electrice, teoria difuziei și a derivației și modelare optică.Pentru informații suplimentare, consultați următoarele surse: scripturi despre materiale electrice, teoria difuziei și a derivației și modelare optică.