OghmaNano conține un algoritm avansat Metoda diferențelor finite în domeniul timpului (FDTD) pentru modelarea propagării undelor electromagnetice în domeniul timpului. Acest algoritm este conceput pentru probleme din domeniul fotonicii integrate, opticii ghidurilor de undă, rezonatoarelor, interferenței, difracției și sistemelor optice structurate în general. Deoarece câmpurile sunt calculate direct pe o grilă spațială, ca funcție de timp, metoda surprinde în mod natural întârzierea propagării, împrăștierea, reflexia, interferența, acumularea în cavitate și răspunsul tranzitoriu, într-un cadru unificat.OghmaNano conține un algoritm avansat Metoda diferențelor finite în domeniul timpului (FDTD) pentru modelarea propagării undelor electromagnetice în domeniul timpului. Acest algoritm este conceput pentru probleme din domeniul fotonicii integrate, opticii ghidurilor de undă, rezonatoarelor, interferenței, difracției și sistemelor optice structurate în general. Deoarece câmpurile sunt calculate direct pe o grilă spațială, ca funcție de timp, metoda surprinde în mod natural întârzierea propagării, împrăștierea, reflexia, interferența, acumularea în cavitate și răspunsul tranzitoriu, într-un cadru unificat.
Același cadru FDTD poate fi aplicat unei game largi de structuri optice, inclusiv probleme de propagare în spațiu liber, ghiduri de undă fotonice, rezonatori inelari, dispozitive Mach-Zehnder și simulări de interferență cu două fante. Deoarece algoritmul funcționează direct în domeniul timpului, este deosebit de util pentru studiul propagării impulsurilor, al întârzierii detectoarelor, al acumulării de energie rezonantă și al răspunsului dinamic al sistemelor optice la diferite forme de undă de excitație.Același cadru FDTD poate fi aplicat unei game largi de structuri optice, inclusiv probleme de propagare în spațiu liber, ghiduri de undă fotonice, rezonatori inelari, dispozitive Mach-Zehnder și simulări de interferență cu două fante. Deoarece algoritmul funcționează direct în domeniul timpului, este deosebit de util pentru studiul propagării impulsurilor, al întârzierii detectoarelor, al acumulării de energie rezonantă și al răspunsului dinamic al sistemelor optice la diferite forme de undă de excitație.
Utilizatorul poate defini surse de lumină în domeniul temporal, atribui condiții la limită, plasa detectoare și analiza instantanee ale densității de putere pe parcursul simulării. În practică, acest lucru permite trecerea de la un exemplu didactic simplu la un dispozitiv fotonic mai realist, menținând în același timp același flux de lucru și utilizând același motor de calcul.Utilizatorul poate defini surse de lumină în domeniul temporal, atribui condiții la limită, plasa detectoare și analiza instantanee ale densității de putere pe parcursul simulării. În practică, acest lucru permite trecerea de la un exemplu didactic simplu la un dispozitiv fotonic mai realist, menținând în același timp același flux de lucru și utilizând același motor de calcul.
Soluționatorul FDTD rezolvă direct ecuațiile lui Maxwell în forma lor vectorială, în funcție de timp, pe o grilă spațială discretizată. În forma fără surse, acestea sunt:Soluționatorul FDTD rezolvă direct ecuațiile lui Maxwell în forma lor vectorială, în funcție de timp, pe o grilă spațială discretizată. În forma fără surse, acestea sunt:
$$ \mu \frac{\partial \mathbf{H}}{\partial t} = - \nabla \times \mathbf{E} $$ $$ \varepsilon \frac{\partial \mathbf{E}}{\partial t} + \sigma \mathbf{E} = \nabla \times \mathbf{H} $$În cadrul schemei numerice, câmpurile electrice și magnetice sunt decalate atât în spațiu, cât și în timp, astfel încât câmpurile sunt actualizate în mod explicit, de la un pas de timp la următorul. Acest lucru face ca metoda să fie potrivită pentru simulări optice tranzitorii, în care scopul este de a observa modul în care un impuls sau o excitație continuă evoluează pe măsură ce interacționează cu o structură complexă.În cadrul schemei numerice, câmpurile electrice și magnetice sunt decalate atât în spațiu, cât și în timp, astfel încât câmpurile sunt actualizate în mod explicit, de la un pas de timp la următorul. Acest lucru face ca metoda să fie potrivită pentru simulări optice tranzitorii, în care scopul este de a observa modul în care un impuls sau o excitație continuă evoluează pe măsură ce interacționează cu o structură complexă.
Deoarece câmpurile sunt rezolvate direct, în loc să fie reduse la o problemă de stare staționară în domeniul frecvenței, metoda rezolvă în mod natural efecte precum acumularea rezonanței, întârzierea răspunsului detectorului, împrăștierea tranzitorie și evoluția în timp a fluxului de putere. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care metoda FDTD este un instrument atât de util pentru modelarea fotonicii și a opticii ondulatorii.Deoarece câmpurile sunt rezolvate direct, în loc să fie reduse la o problemă de stare staționară în domeniul frecvenței, metoda rezolvă în mod natural efecte precum acumularea rezonanței, întârzierea răspunsului detectorului, împrăștierea tranzitorie și evoluția în timp a fluxului de putere. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care metoda FDTD este un instrument atât de util pentru modelarea fotonicii și a opticii ondulatorii.
Fiecare simulare FDTD depinde de trei elemente esențiale: modul în care este generat câmpul, modul în care sunt tratate marginile exterioare ale domeniului și modul în care este măsurată răspunsul. OghmaNano include editoare dedicate pentru fiecare dintre aceste elemente. Excitația în domeniul temporal este definită prin intermediul setărilor sursă de lumină FDTD, unde utilizatorul poate selecta excitația continuă sau pulsatilă, poate controla componentele câmpului injectat și poate ajusta parametrii de temporizare și ai formei de undă.Fiecare simulare FDTD depinde de trei elemente esențiale: modul în care este generat câmpul, modul în care sunt tratate marginile exterioare ale domeniului și modul în care este măsurată răspunsul. OghmaNano include editoare dedicate pentru fiecare dintre aceste elemente. Excitația în domeniul temporal este definită prin intermediul setărilor sursă de lumină FDTD, unde utilizatorul poate selecta excitația continuă sau pulsatilă, poate controla componentele câmpului injectat și poate ajusta parametrii de temporizare și ai formei de undă.
Marginile exterioare ale zonei de simulare sunt controlate prin intermediul editorului de condiții la limită boundary-condition editor. În funcție de problemă, utilizatorul poate alege limite absorbante, cum ar fi PML, condiții de absorbție mai simple, cum ar fi Mur ABC, sau limite periodice pentru structuri repetitive. În practică, acest lucru determină dacă undele părăsesc domeniul în mod curat, se reflectă de la marginea exterioară sau se repetă pe fețele opuse ale cutiei de simulare.Marginile exterioare ale zonei de simulare sunt controlate prin intermediul editorului de condiții la limită boundary-condition editor. În funcție de problemă, utilizatorul poate alege limite absorbante, cum ar fi PML, condiții de absorbție mai simple, cum ar fi Mur ABC, sau limite periodice pentru structuri repetitive. În practică, acest lucru determină dacă undele părăsesc domeniul în mod curat, se reflectă de la marginea exterioară sau se repetă pe fețele opuse ale cutiei de simulare.
Detectoarele înregistrează apoi răspunsul dispozitivului în funcție de timp. Aceste date pot fi utilizate pentru a monitoriza puterea transmisă, puterea cuplată, întârzierea și acumularea tranzitorie în structurile rezonante. Combinarea surselor, a condițiilor de frontieră și a detectoarelor transformă instrumentul de rezolvare dintr-un simplu vizualizator de câmpuri într-un instrument practic de analiză a dispozitivelor fotonice.Detectoarele înregistrează apoi răspunsul dispozitivului în funcție de timp. Aceste date pot fi utilizate pentru a monitoriza puterea transmisă, puterea cuplată, întârzierea și acumularea tranzitorie în structurile rezonante. Combinarea surselor, a condițiilor de frontieră și a detectoarelor transformă instrumentul de rezolvare dintr-un simplu vizualizator de câmpuri într-un instrument practic de analiză a dispozitivelor fotonice.
Metoda FDTD poate fi utilizată pentru o gamă largă de probleme din domeniul opticii undelor. În fotonica integrată, poate modela rezonatoare inelare, cuplori direcționali, dispozitive Mach-Zehnder, ghiduri de undă fotonice și alte circuite optice integrate. În contextul predării și al problemelor legate de interferență, poate simula propagarea în spațiu liber, difracția și interferența cu două fante. În general, poate fi utilizată oriunde evoluția în timp a câmpului electromagnetic este relevantă.Metoda FDTD poate fi utilizată pentru o gamă largă de probleme din domeniul opticii undelor. În fotonica integrată, poate modela rezonatoare inelare, cuplori direcționali, dispozitive Mach-Zehnder, ghiduri de undă fotonice și alte circuite optice integrate. În contextul predării și al problemelor legate de interferență, poate simula propagarea în spațiu liber, difracția și interferența cu două fante. În general, poate fi utilizată oriunde evoluția în timp a câmpului electromagnetic este relevantă.
Deoarece metoda este rezolvată direct în domeniul timpului, este deosebit de utilă atunci când utilizatorul dorește să înțeleagă nu numai cum arată modelul final al câmpului, ci și cum se formează acesta. Aceasta include propagarea impulsurilor, procesul de excitare și de stingere a rezonatorului, împrăștierea de la limitele structurate și întârzierea detectorului între diferite căi optice. În structuri precum rezonatorul inelar prezentat în Figura ?? și Figura ??, perspectiva din domeniul timpului este adesea cea mai intuitivă modalitate de a înțelege fizica fundamentală.Deoarece metoda este rezolvată direct în domeniul timpului, este deosebit de utilă atunci când utilizatorul dorește să înțeleagă nu numai cum arată modelul final al câmpului, ci și cum se formează acesta. Aceasta include propagarea impulsurilor, procesul de excitare și de stingere a rezonatorului, împrăștierea de la limitele structurate și întârzierea detectorului între diferite căi optice. În structuri precum rezonatorul inelar prezentat în Figura ?? și Figura ??, perspectiva din domeniul timpului este adesea cea mai intuitivă modalitate de a înțelege fizica fundamentală.
Programul de simulare reprezintă, de asemenea, o punte utilă între conceptele fotonice idealizate și structurile mai realiste. Geometriile optice structurate, dispozitivele integrate și chiar ansamblurile optice mai complexe pot fi analizate în același mediu, cu condiția să poată fi reprezentate în grila de simulare. Acest lucru face ca modulul FDTD să fie valoros atât pentru problemele de cercetare, cât și pentru exemplele de tip tutorial, care contribuie la dezvoltarea intuiției fizice.Programul de simulare reprezintă, de asemenea, o punte utilă între conceptele fotonice idealizate și structurile mai realiste. Geometriile optice structurate, dispozitivele integrate și chiar ansamblurile optice mai complexe pot fi analizate în același mediu, cu condiția să poată fi reprezentate în grila de simulare. Acest lucru face ca modulul FDTD să fie valoros atât pentru problemele de cercetare, cât și pentru exemplele de tip tutorial, care contribuie la dezvoltarea intuiției fizice.
OghmaNano include o colecție în continuă creștere de simulări FDTD demonstrative și tutoriale detaliate, pas cu pas. Acestea reprezintă o modalitate eficientă de a trece rapid de la principiile de bază ale metodei la probleme practice legate de dispozitive. Exemplele acoperă atât probleme introductive de optică ondulatorie, cât și geometrii mai complexe din domeniul fotonicii integrate.OghmaNano include o colecție în continuă creștere de simulări FDTD demonstrative și tutoriale detaliate, pas cu pas. Acestea reprezintă o modalitate eficientă de a trece rapid de la principiile de bază ale metodei la probleme practice legate de dispozitive. Exemplele acoperă atât probleme introductive de optică ondulatorie, cât și geometrii mai complexe din domeniul fotonicii integrate.
Printre punctele de plecare utile se numără: exemplul privind propagarea luminii verzi într-un spațiu liber, tutorialul despre interferența cu două fante, tutorialul despre ghidul de undă fotonic, tutorialul despre rezonatorul inelar și exemplul privind modulatorul Mach–Zehnder pe bază de siliciu. Luate împreună, aceste exemple demonstrează modul în care același algoritm poate fi utilizat pentru propagare, interferență, rezonanță, cuplare și analiză în domeniul timpului a detectorilor.Printre punctele de plecare utile se numără: exemplul privind propagarea luminii verzi într-un spațiu liber, tutorialul despre interferența cu două fante, tutorialul despre ghidul de undă fotonic, tutorialul despre rezonatorul inelar și exemplul privind modulatorul Mach–Zehnder pe bază de siliciu. Luate împreună, aceste exemple demonstrează modul în care același algoritm poate fi utilizat pentru propagare, interferență, rezonanță, cuplare și analiză în domeniul timpului a detectorilor.
Încearcă un exemplu FDTD.Încearcă un exemplu FDTD.
Începeți cu tutorialul despre propagarea în spațiu liber pentru a vă familiariza cu metoda, apoi continuați cu rezoatoare inelare, dispozitive Mach-Zehnder sau ghiduri de undă fotonice.Începeți cu tutorialul despre propagarea în spațiu liber pentru a vă familiariza cu metoda, apoi continuați cu rezoatoare inelare, dispozitive Mach-Zehnder sau ghiduri de undă fotonice.
Pentru teoria de bază, consultați pagina Teoria FDTD, secțiunea Surse de lumină FDTD și secțiunea Condiții de frontieră FDTD.Pentru teoria de bază, consultați pagina Teoria FDTD, secțiunea Surse de lumină FDTD și secțiunea Condiții de frontieră FDTD.