Simularea filtrelor optice utilizând metoda matricei de transfer.Simularea filtrelor optice utilizând metoda matricei de transfer.
În acest tutorial, folosim programul de calcul al matricei de transfer optic OghmaNano pentru a simula reflexia, transmisia și interferența optică în filtre optice multistratificate sub formă de pelicule subțiri. Astfel de structuri sunt utilizate pe scară largă în reflectoare Bragg, oglinzi dielectrice, acoperiri antireflex, OLED-uri și celule solare cu pelicule subțiri, unde răspunsul optic este controlat de indicele de refracție și grosimea fiecărui strat din structură.În acest tutorial, folosim programul de calcul al matricei de transfer optic OghmaNano pentru a simula reflexia, transmisia și interferența optică în filtre optice multistratificate sub formă de pelicule subțiri. Astfel de structuri sunt utilizate pe scară largă în reflectoare Bragg, oglinzi dielectrice, acoperiri antireflex, OLED-uri și celule solare cu pelicule subțiri, unde răspunsul optic este controlat de indicele de refracție și grosimea fiecărui strat din structură.
1. Context1. Context
Metoda matricei de transfer (MMT) este utilizată pe scară largă pentru simularea structurilor optice multistratificate, cum ar fi microcavitățile OLED, celulele solare cu film subțire, oglinzile dielectrice, reflectoarele Bragg distribuite (DBR), acoperirile antireflex și filtrele optice selective în funcție de lungimea de undă. În aceste structuri, la incidență normală, lumina este parțial reflectată și transmisă la fiecare interfață dintre materialele cu indici de refracție diferiți, generând interferență optică între undele electromagnetice care se propagă în direcția înainte și în direcția înapoi. Metoda matricei de transfer modelează această interferență în mod riguros, permițând calcularea cu precizie a reflexiei, transmisiei și absorbției optice a întregului strat multistratificat. Răspunsul optic al structurilor multistratificate este determinat de interferența dintre undele electromagnetice reflectate și transmise în interiorul stratului. O reprezentare schematică a structurii multistratificate și a câmpurilor optice care se propagă este prezentată în figura ??.Metoda matricei de transfer (MMT) este utilizată pe scară largă pentru simularea structurilor optice multistratificate, cum ar fi microcavitățile OLED, celulele solare cu film subțire, oglinzile dielectrice, reflectoarele Bragg distribuite (DBR), acoperirile antireflex și filtrele optice selective în funcție de lungimea de undă. În aceste structuri, la incidență normală, lumina este parțial reflectată și transmisă la fiecare interfață dintre materialele cu indici de refracție diferiți, generând interferență optică între undele electromagnetice care se propagă în direcția înainte și în direcția înapoi. Metoda matricei de transfer modelează această interferență în mod riguros, permițând calcularea cu precizie a reflexiei, transmisiei și absorbției optice a întregului strat multistratificat. Răspunsul optic al structurilor multistratificate este determinat de interferența dintre undele electromagnetice reflectate și transmise în interiorul stratului. O reprezentare schematică a structurii multistratificate și a câmpurilor optice care se propagă este prezentată în figura ??.
În cadrul formalismului matricei de transfer, câmpul electric din fiecare strat este exprimat ca suma unei unde care se propagă înainte și a unei unde care se propagă înapoi.În cadrul formalismului matricei de transfer, câmpul electric din fiecare strat este exprimat ca suma unei unde care se propagă înainte și a unei unde care se propagă înapoi.
\[ E_i(z)=E_i^{+}e^{-\zeta_i z}+E_i^{-}e^{\zeta_i z} \]unde \(E_i^{+}\) și \(E_i^{-}\) reprezintă, respectiv, amplitudinea câmpului care se propagă înainte și amplitudinea câmpului care se propagă înapoi, șiunde \(E_i^{+}\) și \(E_i^{-}\) reprezintă, respectiv, amplitudinea câmpului care se propagă înainte și amplitudinea câmpului care se propagă înapoi, și
\[ \zeta_i=\frac{2\pi}{\lambda}\bar{n}_i \]unde \(\bar{n}=n+j\kappa\) reprezintă indicele complex de refracție al materialului. Aplicând ecuațiile lui Maxwell și condițiile de frontieră electromagnetice la fiecare interfață, se obțin coeficienții de reflexie și transmisie Fresnel.unde \(\bar{n}=n+j\kappa\) reprezintă indicele complex de refracție al materialului. Aplicând ecuațiile lui Maxwell și condițiile de frontieră electromagnetice la fiecare interfață, se obțin coeficienții de reflexie și transmisie Fresnel.
\[ r_{ij}=\frac{n_i-n_j}{n_i+n_j}, \qquad t_{ij}=\frac{2n_i}{n_i+n_j} \]permițând stabilirea unei relații între câmpurile optice de pe fiecare parte a unei interfețe, prin intermediul unei matrice de transfer.permițând stabilirea unei relații între câmpurile optice de pe fiecare parte a unei interfețe, prin intermediul unei matrice de transfer.
\[ \begin{pmatrix} E_i^{+} \\ E_i^{-} \end{pmatrix} = \frac{1}{t_{ij}} \begin{pmatrix} 1 & r_{ij} \\ r_{ij} & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} E_j^{+} \\ E_j^{-} \end{pmatrix} \]în timp ce propagarea printr-un strat de grosime \(d_i\) poate fi exprimată astfel:în timp ce propagarea printr-un strat de grosime \(d_i\) poate fi exprimată astfel:
\[ \begin{pmatrix} E_i^{+}(z+d_i) \\ E_i^{-}(z+d_i) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} e^{\zeta_i d_i} & 0 \\ 0 & e^{-\zeta_i d_i} \end{pmatrix} \begin{pmatrix} E_i^{+}(z) \\ E_i^{-}(z) \end{pmatrix} \]Prin urmare, structura optică multistrat completă este obținută prin înmulțirea matricelor de interfață și de propagare ale fiecărui strat.Prin urmare, structura optică multistrat completă este obținută prin înmulțirea matricelor de interfață și de propagare ale fiecărui strat.
\[ M=M_1M_2M_3 \cdots M_n \]pe baza cărora se poate calcula direct puterea optică reflectată, transmisă și absorbită. Această abordare este eficientă din punct de vedere computațional, stabilă numeric și necesită doar operații simple de înmulțire a matricelor, ceea ce o face potrivită pentru simularea filtrelor optice multistrat și a structurilor de interferență cu pelicule subțiri.pe baza cărora se poate calcula direct puterea optică reflectată, transmisă și absorbită. Această abordare este eficientă din punct de vedere computațional, stabilă numeric și necesită doar operații simple de înmulțire a matricelor, ceea ce o face potrivită pentru simularea filtrelor optice multistrat și a structurilor de interferență cu pelicule subțiri.
Prin ajustarea grosimilor și a indicilor de refracție ai straturilor, se pot proiecta filtre optice cu proprietăți spectrale personalizate. De exemplu, un singur strat dielectric de un sfert de undă poate reduce reflexia de la suprafață la o lungime de undă specifică, în timp ce alternarea straturilor cu indice de refracție ridicat și scăzut formează un reflector Bragg cu o bandă de blocare optică puternică.Prin ajustarea grosimilor și a indicilor de refracție ai straturilor, se pot proiecta filtre optice cu proprietăți spectrale personalizate. De exemplu, un singur strat dielectric de un sfert de undă poate reduce reflexia de la suprafață la o lungime de undă specifică, în timp ce alternarea straturilor cu indice de refracție ridicat și scăzut formează un reflector Bragg cu o bandă de blocare optică puternică.
2. Cum să începeți.2. Cum să începeți.
Pentru a începe prima simulare a unui filtru optic, deschideți fereastra „Simulare nouă” din bara de instrumente „Fișier” din meniul principal. Faceți dublu clic pe exemplul de filtru optic (vezi ??) și salvați simularea într-un folder de pe disc. Apoi, veți vedea fereastra principală (vezi ??) cu o structură multistratificată, formată din aproximativ zece straturi alternante. Faceți clic pe butonul „Rulează simularea” (play) pentru a calcula spectrele; după finalizare, rezultatele vor apărea în fila „Ieșire” (vezi ??).Pentru a începe prima simulare a unui filtru optic, deschideți fereastra „Simulare nouă” din bara de instrumente „Fișier” din meniul principal. Faceți dublu clic pe exemplul de filtru optic (vezi ??) și salvați simularea într-un folder de pe disc. Apoi, veți vedea fereastra principală (vezi ??) cu o structură multistratificată, formată din aproximativ zece straturi alternante. Faceți clic pe butonul „Rulează simularea” (play) pentru a calcula spectrele; după finalizare, rezultatele vor apărea în fila „Ieșire” (vezi ??).
3. Analizarea rezultatelor.3. Analizarea rezultatelor.
După rularea simulării, faceți dublu clic pe „Ieșire optică” din ??. Aceasta va deschide editorul de simulare optică. Editorul conține mai multe file. Prima filă, „Distribuția fotonilor”, este afișată automat (vezi ??). Aici este afișată densitatea fotonilor în interiorul cavității, iar structura stratificată a filtrului este vizibilă clar sub forma unor benzi verticale. A doua filă, „Distribuția fotonilor absorbiți” (vezi ??), arată unde sunt absorbiți fotonii. În acest exemplu, absorbția este slabă, dar nu este zero, deoarece unul dintre materiale a fost setat cu un coeficient de absorbție mic \(\alpha\). În cele din urmă, fila „Lumina reflectată” (vezi ??) afișează spectrul de reflexie. Rezultatul demonstrează o reflexie puternică între aproximativ 500 nm și 800 nm, în timp ce lumina din afara acestei benzi este transmisă în grade diferite, caracteristic unui filtru de tip Bragg.După rularea simulării, faceți dublu clic pe „Ieșire optică” din ??. Aceasta va deschide editorul de simulare optică. Editorul conține mai multe file. Prima filă, „Distribuția fotonilor”, este afișată automat (vezi ??). Aici este afișată densitatea fotonilor în interiorul cavității, iar structura stratificată a filtrului este vizibilă clar sub forma unor benzi verticale. A doua filă, „Distribuția fotonilor absorbiți” (vezi ??), arată unde sunt absorbiți fotonii. În acest exemplu, absorbția este slabă, dar nu este zero, deoarece unul dintre materiale a fost setat cu un coeficient de absorbție mic \(\alpha\). În cele din urmă, fila „Lumina reflectată” (vezi ??) afișează spectrul de reflexie. Rezultatul demonstrează o reflexie puternică între aproximativ 500 nm și 800 nm, în timp ce lumina din afara acestei benzi este transmisă în grade diferite, caracteristic unui filtru de tip Bragg.
Spectrul luminii transmise confirmă comportamentul de blocare a unei anumite benzi de frecvență al filtrului. Lumina cu lungimi de undă cuprinse între aproximativ 300 nm și 500 nm este transmisă eficient, în timp ce lungimile de undă din intervalul 500–800 nm sunt puternic blocate. La lungimi de undă mai mari, de peste 800 nm, apare din nou o anumită transmisie, ceea ce demonstrează caracterul multi-bandă al răspunsului filtrului.Spectrul luminii transmise confirmă comportamentul de blocare a unei anumite benzi de frecvență al filtrului. Lumina cu lungimi de undă cuprinse între aproximativ 300 nm și 500 nm este transmisă eficient, în timp ce lungimile de undă din intervalul 500–800 nm sunt puternic blocate. La lungimi de undă mai mari, de peste 800 nm, apare din nou o anumită transmisie, ceea ce demonstrează caracterul multi-bandă al răspunsului filtrului.
4. Editarea filtrului.4. Editarea filtrului.
Pentru a inspecta sau modifica stiva de straturi, deschideți fila „Structura dispozitivului” în fereastra principală și faceți clic pe „Editor de straturi” (veziți ??). Editorul afișează fiecare strat al dispozitivului, împreună cu grosimea, materialul optic și setările acestuia. Puteți edita direct grosimea straturilor în tabel, puteți schimba materialele, adăuga sau elimina straturi și le puteți rearanja după cum este necesar pentru proiectarea filtrului.Pentru a inspecta sau modifica stiva de straturi, deschideți fila „Structura dispozitivului” în fereastra principală și faceți clic pe „Editor de straturi” (veziți ??). Editorul afișează fiecare strat al dispozitivului, împreună cu grosimea, materialul optic și setările acestuia. Puteți edita direct grosimea straturilor în tabel, puteți schimba materialele, adăuga sau elimina straturi și le puteți rearanja după cum este necesar pentru proiectarea filtrului.
5. Măsurarea grosimii filtrelor optice prin scanare.5. Măsurarea grosimii filtrelor optice prin scanare.
În continuare, vom analiza modul în care se poate realiza scanarea automată a lățimilor filtrelor. Aceasta vă permite să proiectați filtre, să le scanați automat și să studiați modul în care structura filtrului influențează atât transmisia, cât și reflexia. Prin efectuarea unor scanări sistematice, puteți genera rapid o imagine de ansamblu asupra mai multor modele de filtre diferite și puteți alege cel care se potrivește cel mai bine aplicației dumneavoastră.În continuare, vom analiza modul în care se poate realiza scanarea automată a lățimilor filtrelor. Aceasta vă permite să proiectați filtre, să le scanați automat și să studiați modul în care structura filtrului influențează atât transmisia, cât și reflexia. Prin efectuarea unor scanări sistematice, puteți genera rapid o imagine de ansamblu asupra mai multor modele de filtre diferite și puteți alege cel care se potrivește cel mai bine aplicației dumneavoastră.
Accesați fila „Automatizare” în fereastra principală și faceți clic pe „Scanare parametri” (vezi ??). Se va deschide fereastra „Scanare parametri”, unde ar trebui să existe deja o nouă înregistrare numită „nou”. Faceți dublu clic pe această înregistrare, iar fereastra de configurare a scanării va apărea (vezi ??). În final, faceți clic pe „Execută scanare” pentru a începe calculul. Scanarea poate dura puțin timp, în funcție de numărul de valori ale parametrilor pe care le-ați selectat.Accesați fila „Automatizare” în fereastra principală și faceți clic pe „Scanare parametri” (vezi ??). Se va deschide fereastra „Scanare parametri”, unde ar trebui să existe deja o nouă înregistrare numită „nou”. Faceți dublu clic pe această înregistrare, iar fereastra de configurare a scanării va apărea (vezi ??). În final, faceți clic pe „Execută scanare” pentru a începe calculul. Scanarea poate dura puțin timp, în funcție de numărul de valori ale parametrilor pe care le-ați selectat.
Dând clic pe „Execută scanare”, ați rulat programul simplu prezentat în ??. Vom explica acest program mai târziu, dar, în esență, acesta modifică grosimea stratului cu cel mai mare indice de refracție, variind-o în funcție de o serie de valori. Deschideți fila „Rezultate” în fereastra „Scanare parametri” (vezi ??): veți vedea patru directoare – fiecare corespunde unei dintre grosimile scanate. Fiecare director conține o simulare completă, cu fișierele obișnuite, diferențiindu-se doar prin grosimea stratului respectiv.Dând clic pe „Execută scanare”, ați rulat programul simplu prezentat în ??. Vom explica acest program mai târziu, dar, în esență, acesta modifică grosimea stratului cu cel mai mare indice de refracție, variind-o în funcție de o serie de valori. Deschideți fila „Rezultate” în fereastra „Scanare parametri” (vezi ??): veți vedea patru directoare – fiecare corespunde unei dintre grosimile scanate. Fiecare director conține o simulare completă, cu fișierele obișnuite, diferențiindu-se doar prin grosimea stratului respectiv.
În directorul principal al folderului de scanare, veți găsi, de asemenea, pictograme speciale „multi-curve” (fișiere CSV cu un simbol multi-linie). Acestea agregă curbele corespunzătoare din toate sub-simulările. Faceți dublu clic pe „optical_output” pentru a-l deschide (vezi ??); veți vedea reflect.csv și transmit.csv. Deschiderea reflect.csv afișează reflectanța pentru toate grosimile scanate într-un singur grafic, așa cum se arată în ??.În directorul principal al folderului de scanare, veți găsi, de asemenea, pictograme speciale „multi-curve” (fișiere CSV cu un simbol multi-linie). Acestea agregă curbele corespunzătoare din toate sub-simulările. Faceți dublu clic pe „optical_output” pentru a-l deschide (vezi ??); veți vedea reflect.csv și transmit.csv. Deschiderea reflect.csv afișează reflectanța pentru toate grosimile scanate într-un singur grafic, așa cum se arată în ??.
reflect.csv și transmit.csv.În interiorul unui subdosar de scanare: datele agregate reflect.csv și transmit.csv.
6. Înțelegerea programului de scanare a intervalului de parametri.6. Înțelegerea programului de scanare a intervalului de parametri.
Dacă analizați din nou ??, veți observa că sunt enumerate cinci rânduri. Fiecare rând specifică un parametru care trebuie analizat. În acest exemplu, parametrul este grosimea (dy) unor straturi specifice din structura epitaxică. Valorile sunt epitaxy.layer0.dy, epitaxy.layer2.dy, epitaxy.layer4.dy, epitaxy.layer6.dy și epitaxy.layer8.dy. Aceste rânduri corespund straturilor cu indice de refracție ridicat din structura dispozitivului.Dacă analizați din nou ??, veți observa că sunt enumerate cinci rânduri. Fiecare rând specifică un parametru care trebuie analizat. În acest exemplu, parametrul este grosimea (dy) unor straturi specifice din structura epitaxică. Valorile sunt epitaxy.layer0.dy, epitaxy.layer2.dy, epitaxy.layer4.dy, epitaxy.layer6.dy și epitaxy.layer8.dy. Aceste rânduri corespund straturilor cu indice de refracție ridicat din structura dispozitivului.
În prima linie, puteți vedea o listă cu valorile grosimii: 1.0e-7, 2e-7, 4e-7, 8e-7. Acestea sunt valorile pe care scanarea le va atribui lui layer0. Operațiunea pentru această linie este setată la „scanare”, ceea ce înseamnă că programul va varia sistematic grosimea lui layer0 în funcție de aceste valori specificate.În prima linie, puteți vedea o listă cu valorile grosimii: 1.0e-7, 2e-7, 4e-7, 8e-7. Acestea sunt valorile pe care scanarea le va atribui lui layer0. Operațiunea pentru această linie este setată la „scanare”, ceea ce înseamnă că programul va varia sistematic grosimea lui layer0 în funcție de aceste valori specificate.
Pentru celelalte straturi (layer2, layer4, layer6 și layer8), operația este legată de epitaxie.layer0.dy. În coloana cu valori, acest lucru apare ca o duplicare. Aceasta instruiește programul să copieze valoarea curentă atribuită lui layer0 și să o aplice celorlalte straturi cu indice ridicat. În esență, de fiecare dată când layer0 se modifică, celelalte straturi cu indice ridicat se actualizează automat, având aceeași grosime.Pentru celelalte straturi (layer2, layer4, layer6 și layer8), operația este legată de epitaxie.layer0.dy. În coloana cu valori, acest lucru apare ca o duplicare. Aceasta instruiește programul să copieze valoarea curentă atribuită lui layer0 și să o aplice celorlalte straturi cu indice ridicat. În esență, de fiecare dată când layer0 se modifică, celelalte straturi cu indice ridicat se actualizează automat, având aceeași grosime.
Pe scurt, acest program analizează o serie de valori de grosime pentru un strat cu indice de refracție ridicat și apoi reproduce aceeași grosime pentru toate celelalte straturi cu indice de refracție ridicat din stivă. Algoritmul este rulat pentru fiecare caz, permițându-vă să analizați modul în care performanța filtrului variază în funcție de grosimea stratului.Pe scurt, acest program analizează o serie de valori de grosime pentru un strat cu indice de refracție ridicat și apoi reproduce aceeași grosime pentru toate celelalte straturi cu indice de refracție ridicat din stivă. Algoritmul este rulat pentru fiecare caz, permițându-vă să analizați modul în care performanța filtrului variază în funcție de grosimea stratului.
7. Rezumat7. Rezumat
În această parte a tutorialului, ați învățat cum să automatizați proiectarea filtrelor optice folosind scanări de parametri. Ați modificat sistematic grosimea straturilor, ați duplicat parametrii pe mai multe straturi și ați analizat modul în care aceste modificări afectează transmisia și reflexia. Cu ajutorul acestor instrumente, puteți evalua rapid numeroase proiecte de filtre și puteți identifica structurile care se potrivesc cel mai bine aplicației dumneavoastră.În această parte a tutorialului, ați învățat cum să automatizați proiectarea filtrelor optice folosind scanări de parametri. Ați modificat sistematic grosimea straturilor, ați duplicat parametrii pe mai multe straturi și ați analizat modul în care aceste modificări afectează transmisia și reflexia. Cu ajutorul acestor instrumente, puteți evalua rapid numeroase proiecte de filtre și puteți identifica structurile care se potrivesc cel mai bine aplicației dumneavoastră.